Home / Business / FOTO: Business Event, petrecerea anului la Sighişoara

FOTO: Business Event, petrecerea anului la Sighişoara

Distribuie

Aproximativ 300 de persoane au participat sâmbătă seară la Business Event 2014, bal organizat de Consiliul Local al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Sighişoara, ajuns în acest an la cea de-a treia ediţie. Oameni de afaceri, familiile acestora şi invitaţi din sectoare diverse de activitate au lăsat grijile deoparte timp de câteva ore pentru a se simţi bine şi socializa într-un mediu pe cât de select, pe atât de ospitalier cu toţi participanţii.

Chetă pentru Veronica

Una din principalele gazde a fost Neagu Minoriu, preşedintele Consiliului Local al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Sighişoara, care le-a propus participanţilor să contribuie la soluţionarea unui caz medical al unei fetiţe în vârstă de opt ani de ani din municipiu. „Am dorit ca acest eveniment să fie de o calitate superioară, fapt pentru care am făcut eforturi alături de colectivul restaurantului „Imperial.” Ne bucurăm de prezenţa unor invitaţi speciali, solistul Aurel Tămaş, Ilie Nicolov şi grupul Compact. Sper să fie o seară de neuitat. În general, acest eveniment nu e unul caritabil, ci e organizat pentru ca oamenii de afaceri şi colaboratorii lor să se întâlnească şi să socializeze. Totuşi, pentru că avem în oraş o fetiţă pe nume Veronica, iar cazul ei a fost destul de mediatizat, având nevoie de o intervenţie chirurgicală în străinătate, care necesită o sumă mare de bani, organizăm o chetă pentru a o ajuta pe Veronica”, a afirmat Neagu Minoriu.

40 de firme cu o singură voce

Consiliul Local al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Sighişoara funcţionează de trei ani, din dorinţa de a reprezenta interesele societăţilor mai mici în relaţiile cu autorităţilor locale, şi nu numai. „Noi ne-am reconstituit, am revigorat această organizaţie în urmă cu trei ani, din cauza necesităţilor, lipsurilor şi dificultăţilor pe care le-am întâmpinat în activitatea noastră. De fapt, interesul şi scopul comun al organizaţiei noastre este de a reprezenta interesele societăţilor comerciale în legătură cu organele puterii de stat, cu Primăria şi alte instituţii de stat, deoarece dacă fiecare firmă rămâne separată la nivel de organizare nu putem fi o forţă, să ne spunem problemele pe care le avem. Deocamdată, organizaţia noastră este constituită din reprezentanţi ai aproximativ 40 de firme din zonă, pe diferite domenii de activitate, începând de la producţie, servicii, turism şi agricultură”, a precizat Neagu Minoriu.

Nevoia de fonduri europene

Referindu-se la greutăţile cu care se confruntă IMM-urile din zonă, Neagu Minoriu a amintit necesitatea atragerii de fonduri europene pentru firmele sighişorene. „Firma pe care o conduc este din domeniul construcţiilor. După noi este un lanţ care se dezvoltă: servicii, comerţ, turism şi aşa mai departe. E un domeniu în care ne confruntăm cu lipsă de lucrări. Ne-am propus în 2013 să dăm o mână de ajutor Primăriei, pentru a putea atrage mai multe fonduri europene pe perioada 2014-2020. În acest sens am depus nişte iniţiative în Consiliul Local, rămase deocamdată la sertar. Propunerea noastră era să fie angajate nişte firme de consultanţă care să se ocupe de scriere de proiecte, acesta fiind şi unul dintre principalele obiective ale noastre în anul 2014. Iniţiativa noastră a fost prezentată şi în Consiliul Local şi din păcate s-a dat acordul de principiu dar încă nu a devenit proiect de hotărâre ca să se poată publica pe SEAP o licitaţie pentru firmele de consultanţă. Bani europeni sunt şi e păcat să nu fie accesaţi. Nu îi furăm, sunt bani de care Sighişoara chiar are nevoie şi dacă la noi în municipiu vin bani, se dezvoltă şi construcţiile, alte servicii, turismul. Personal m-am implicat în această organizaţie din considerentul că dacă nu facem nimic, nu se întâmplă nimic”, a arătat preşedintele Consiliului Local al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Sighişoara.

Primăria, aproape de mediul de afaceri

Primăria municipiului Sighişoara a fost reprezentată de viceprimarul Dan Bândea, care a subliniat interesul autorităţilor locale pentru ca firmele locale, în special IMM-urile, să se dezvolte şi să aducă plusvaloare economiei locale. „Primăria şi Consiliul Local Sighişoara sunt foarte atente la nevoile mediului de afaceri deoarece pe lângă impozitele şi taxele generate la bugetul local de către firme, acestea sunt un motor trainic al economiei locale, în special societăţile care generează nu numai locuri de muncă, ci şi plusvaloare. Consiliul Local Sighişoara a primit recent o iniţiativă de a înfiinţa un birou pentru accesarea de fonduri europene din partea Consiliului Local al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Sighişoara. Propunerea a fost votată în principiu şi sunt sigur că va urma şi o hotărâre de Consiliu Local în acest sens”, a declarat viceprimarul Dan Bândea.

21,5 IMM-uri la mia de locuitori

Invitatul special al oamenilor de afaceri sighişoreni a fost Marian Miron Tibişor, vicepreşedinte al Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, structură care are în spate peste 300.000 de angajaţi şi peste 7% din angajatorii din România. „Patronatul nostru este reprezentativ la nivel naţional, conform Legii 62 din 2011. Avem peste 7% dintre angajatori în structură, ceea ce înseamnă 330.000 de angajaţi. În strategia noastră pentru perioada 2014-2020 ne-am propus să creştem numărul de IMM-uri la mia de locuitori, cred că ştiţi că suntem la 50% din media Uniunii Europene la acest domeniu, vrem să creştem pătura de mijloc a societăţii care în ultima perioadă a avut mult de suferit şi doresc să vă felicit că aţi rezistat în condiţiile actuale ale crizei şi sunteţi prezenţi aici. Să ştiţi că după un an de muncă merităm să ne şi distrăm puţim. De asemenea, felicit membrii care au organizat acest eveniment, pentru continuitatea lui”, a spus Marian Miron Tibişor.

Potrivit acestuia, ţinta Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România pentru următoarea perioadă este creşterea de la 21 la 40 de IMM-uri la mia de locuitori. „Acum, la mia de locuitori suntem 50% din media Uniunii Europene. Vrem ca în următorii ani să creştem cu 15-20% numărul de IMM-uri, iar pârghiile prin care încercăm să creştem sunt unele care depind de noi, de patronat. Din experienţa noastră o cedăm spre alţii şi îi consiliem să îşi facă o firmă. Sunt programe de finanţare atât pe proiecte structurale cât şi pe bugetul Agenţiilor Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă prin care se consiliază şi se şcolesc şomerii sau cei care doresc să îşi deschidă o afacere. Noi, în România, avem 21,5 IMM-uri la mia de locuitori. Media în Europa este de peste 40”, a afirmat Marian Miron Tibişor.

Clasa de mijloc, insuficient dezvoltată

Totodată, dezvoltarea clasei de mijloc reprezintă un alt obiectiv major al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România. „Măsurile pentru dezvoltarea clasei de mijloc în România sunt simple: trebuie un cadru legislativ stabil, măsuri fiscale care să nu se schimbe măcar pe o legislatură, care să îţi permită să îţi faci un plan de afaceri, să îţi permită să te dezvolţi. Nu vrem facilităţi fiscale, vrem un cadru normal care să se aplice şi firmelor româneşti şi celor străine”, a explicat Marian Miron Tibişor.

Turismul, insuficient pentru dezvoltare

Vicepreşedintele Consiliului Local al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Sighişoara, Schuller Ştefan, a vorbit atât în calitate de om de afaceri, cât şi de reprezentant al mediului de business din Sighişoara. „Am o tipografie şi câteva magazine de papetărie, rechizite, birotică. Am accesat un fond prin programul Minimis şi sper să retehnologizăm partea de tipografie. Automat, accesând fonduri prin acest program va trebui să mai facem angajări, să suplimentăm personalul”, a afirmat Schuller Ştefan.

Potrivit acestuia, turismul este insuficient pentru ca municipiul Sighişoara să se dezvolte în conformitate cu potenţialul real de care dispune. „Noi practic promovăm interesele membrilor noştri în relaţiile cu administraţia locală, cu Consiliul Local, am organizat şi continuăm să organizăm activităţi de pregătire profesională, de pregătire a forţei de muncă, de asimilare a forţei de muncă pe plan local, organizăm seminarii, cursuri, ne întâlnim lunar pentru a dezbate problemele cu care ne confruntăm. Am serioase rezerve vis a vis de ce va fi, deoarece se pare că va fi un an dificil. Cu toate că media susţine că se va relansa economia, nu văd pe ce criterii, din moment ce fiscalitatea se aude că se va majora în loc să se relaxeze, locurile de muncă din păcate sunt tot mai puţine, oraşul este mic, nu are o deschidere grozavă faţă de ceea ce se întâmplă pe plan naţional şi numai din turism din păcate Sighişoara nu poate să trăiască. Ar trebui dezvoltate şi alte ramuri, pentru că deşi eşti oraş turistic nu poţi asigura astfel necesarul de pe piaţa forţei de muncă. Asta este temerea mea”, a subliniat Schuller Ştefan.

Creştere de 50% a producţiei estimată la Cableteam

Administratorul Cableteam SRL Sighişoara, Karl Martin Schuster, a făcut o scurtă radiografie a activităţii din 2013 şi a estimat o creştere a producţiei cu până la 50 de procente în exerciţiul financiar 2014. „În cursul anului 2013, în prima parte a anului, societatea noastră nu a avut rezultate foarte bune deoarece comenzile din Germania de care depindem în proporţie de 80% nu erau foarte multe, dar în a doua jumătate a anului a început să crească foarte mult volumul comenzilor şi ne-am revenit, astfel încât perspectivele pentru anul 2014 sunt foarte bune. Avem comenzi foarte multe şi extindem activitatea. Am început să punem în funcţiune locaţia a doua, fosta spălătorie de lână care a fost utilată şi utilajele n-au fost puse în funcţiune din lipsă de comenzi. Având însă foarte multe comenzi acum, am început să punem în funcţiune şi această unitate, astfel încât credecm că pe parcursului anului 2014 producţia va înregistra o creştere de 30%, chiar până la 50% faţă de nivelul anului 2013. În prezent avem 320 de angajaţi şi în perspectivă intenţionăm să înfiinţăm încă 40-50 de locuri de muncă în cursul anului 2014”, a menţionat Karl Martin Schuster, membru de onoare al Consiliului Local al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Sighişoara. „La nivel de ţară, cred că fiscalitatea este cea mai mare problemă. La acest capitol, la noi e mult mai mare decât cea din Germania, mă refer în primul rând la impozitul pe salarii care e cu aproximativ 30% mai mare în România decât în Germania. În acest domeniu ar trebui făcut ceva, să se reducă fiscalitatea”, a mai punctat administratorul Cableteam Sighişoara.

Genţi revoluţionare la Parat Ro

Directorul general al Parat Ro SRL Sighişoara, Siklodi Denes, şi-a manifestat încrederea în deschiderea adouă linii noi de producţie în vitorul apropiat. „Noi avem planuri destul de îndrăzneţe, în primul rând vrem să ne extindem şi sper ca la finele acestui an intenţia să se şi concretizeze. Chiar săptămâna trecută am mai făcut angajări. Eu am declarat mereu că sunt adeptul paşilor mărunţi. Mărunţi şi siguri. Avem de gând să aducem două linii noi de producţie cu totul diferite faţă de obiectul actual de activitate. După cum se ştie, Parat Ro Sighişoara e cunoscut pentru genţi pentru scule, laptopuri, domeniu în care suntem lideri europeni. Încet, încet o să ne diversificăm, o să aprofundăm mai mult industria auto, domeniu unde noi avem tradiţie şi în momentul de faţă avem produse pentru industria auto. Pentru industria din Sighişoara vor fi una sau două linii noi de ambutisare de mase plastice, cea ce la noi în oraş nu există deocamdată”, a declarat Siklodi Denes.

Perspectivele anului 2014 se anunţă a fi optimiste pentru Parat Ro SRL Sighişoara, care va participa la începutul lunii martie, cu o generaţie revoluţionară de genţi, la un târg de renume organizat în oraşul german Koln. „Săptămâna trecută am produs primele mostre din noua generaţie de genţi care sunt dintr-un material nou, pentru care avem exclusivitate. Imaginaţi-vă un material de o grosime de doi milimetri care oricât de mult te-ai strădui să îl spargi cu ciocanul n-ai nicio şansă. Dar nu aceasta e cea mai mare caracteristică sau avantaj al acestui material. Avantajul lui e că e foarte uşor şi reduce greutatea genţii cu circa 30%. Aceste genţi vor fi prezentate la Târgul Internaţional de la Koln din perioada 10-13 martie, unde firmele care se respectă vin cu noutăţi, iar noutatea noastră pentru târgul respectiv e noua generaţie de genţi care din primele sondaje prind foarte bine pe piaţă. Genţile au fost deja prezentate firmelor colaboratoare şi impresia a fost foarte bună, mai ales unul dintre modele, varianta modernă a vechii cutii de scule a tâmplarilor, cea din lemn pe care o ştie toată lumea dreptunghiulară, cu mâner”, a explicat Siklodi Denes.

Lipsa de seriozitate, pusă la colţ

Administratorul societăţii Agoref SRL Daneş, Gheorghe Albu, a făcut o scurtă prezentare a firmei pe care o reprezintă, arătând că domeniul gestionării deşeurilor reprezintă un real barometru al vieţii economice. „Recuperarea şi folosirea materialelor constituie un segment important al activităţii economice în care România are câţiva paşi de făcut pe linia apropierii performanţelor de celelalte ţări europene. Problemele sunt diverse, începând de la cele interne care ţin de puterile noastre, continuând cu cele de conjunctură sau de ansamblu, pe care le conştientizăm într-o mai mică sau mai mare măsură. Cred că fiecare agent economic are o gamă de probleme care au un subiect comun. Cred că majoritatea agenţilor economici se confruntă cu efectele crizei economice prelungite care eu, personal, le-am simţit prin natura activităţii. Noi suntem conectaţi la o categorie de parteneri care ne transmit pulsul vieţii economice. Ca să fiu sintetic, calitatea şi cantitatea deşeurilor pe care le generează agenţii economici arată pulsul vieţii economice. Agenţii economici puternici generează cantităţi mari, iar agenţii economici mai slabi sau cu anumite tipuri de probleme generează cantităţi mai puţine. Anul 2013 din acest punct de vedere ne arată unele semnale de scădere activităţii economice. Din acest punct de vedere putem fi comparaţi cu un barometru al activităţii economice”, a declarat Gheorghe Albu.

Totodată, omul de afaceri din Daneş a punctat şi un aspect mai puţin plăcut al activităţii, şi anume problemele legate de neonorarea serviciilor prestate de către unii clienţi, încurajaţi de pasivitatea inexplicabilă a instituţiilor statului. „Problemele pe care le avem sunt cele legate de încasări, fiindcă din paleta partenerilor noştri sunt unii cu posibilităţi mai puternice, alţii cu posibilităţi mai puţine şi unii cu rea intenţie, cu o atitudine mai puţin serioasă, iar din acest punct de vedere consider că nu suntem protejaţi suficient de bine de aparatul de stat. Faci servicii confirmate în acte şi lipsesc încasările”, a afirmat Gheorghe Albu.

Fiscalitatea mare, sufocantă pentru afacerile mici

La Business Event 2014 a fost prezentă şi Ionela Balas, femeie de afaceri care răspunde de destinele a două firme, de formare profesională respectiv de consiliere şi consultanţă. „Am o firmă de formare profesională şi o firmă de consiliere şi consultanţă. Nu pot să spun că firmele merg foarte bine, dar supravieţuiesc. Pentru mine, anul 2013 a fost unul bun, chiar foarte bun şi sper ca şi anul 2014 să fie la fel. Nu am avut profituri extraordinare, dar am supravieţuit”, a precizat Ionela Balas. „Cea mai mare problemă pentru firmele mici cred că sunt taxele. Sunt foarte multe taxe şi foarte mari. Dacă aş avea pârghiile necesare, aş face schimbări în primul rând în domeniul fiscal şi în al doilea rând aş găsi soluţii pentru oferirea de noi locuri de muncă, mai ales pentru tineret. De asemenea, sunt de părere că e nevoie ca toate cursurile de formare profesională să fie reale. Nu să obţii o diplomă foarte uşor şi în momentul în care începi să practici o meserie să nu ştii cu ce să începi, pe asta trebuie insistat, pe seriozitate şi totodată consider că ar trebui protejaţi micii investitori pentru că nimeni nu se îmbogăţeşte din afacerile mici şi după cum ştim întreprinderile mici sunt motorul unei economcii sănătoase”, a completat Ionela Balas.

Oamenii de afaceri, felicitaţi de Aurel Tămaş

Buna dispoziţie a celor prezenţi la balul organizat la Restaurantul „Imperial” din Sighişoara a fost asigurată de formaţia Compact şi de soliştii Ilie Micolov şi Aurel Tămaş, care i-a felicitat pe întreprinzători pentru eforturile făcute pentru a asigura locuri de muncă pentru economia locală. „Sunt bucuros că sunt invitat aici, la un eveniment al unor oameni care sincer, trebuie să spun, poate că ar trebui mai mult să fie băgaţi în seamă, sprijiniţi, ajutaţi, pentru că în orice societate, de oriunde ar fi, dacă cei din clasa de mijloc nu produc, nu dau salarii, atunci acest lucru se vede la nivelul de trai”, a transmis Aurel Tămaş.

[zizigallery id=1096]

 


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Parc fotovoltaic construit în județul Mureș, pe un teren de 41,9 de hectare

Distribuie Comisia de Analiză Tehnică din cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Mureș a decis, recent, …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.