Home / Cultură / FOTO: Muzică, tradiții și istorie la Archita

FOTO: Muzică, tradiții și istorie la Archita

Distribuie

????????????????????????????????????

Bătrâna cetate a Architei și-a primit la sfârșitul săptămânii trecute, din nou, oaspeții ca o bunică ce își așteaptă an de an nepotii să o viziteze și pe care îi răsplătește transmițându-le sentimentul durabilității, prin zidurile ce îi sunt protecție, peste care suflă dorul de ei, iar ei îi aduc în dar muzica, veselia revederii și dăinuirea prin spiritualitate și cultură până la urmă.

E uimitor de fiecare dată drumul spre un sat săsesc. Cu tencuieli noi sau cu unele roase de timp, casele vechi, săsești însoțesc drumul mai tânăr decât ele, dar care în secolul XXI nu le permite să dispară, așa cum am fi crezut după ce locuitorii lor le-au părăsit în masă imediat după 1990, în căutarea unui acasă care le-a fost interzis în perioada comunistă. E duminică la Archita (n.a. unul din satele componente ale comunei Vânători), e multă liniște atunci când ajungem pentru că cei mai mulți săteni sunt la siesta de după-amiaza din singura zi în care își permit să se odihnească mai mult. Sâmbătă a fost mare sărbătoare în sat, în prima zi a Festivalului de Muzică, Tradiții și Artă Populară. Sătenii dimpreună cu organizatorii s-au prins la joc alături de dansatorii Ansamblurilor folclorice din zonă, de la Albești, Criș, Țopa, Boiu, Sighișoara, Nadeș, Vânători și mai îndepărtata Bahnea și au ascultat cântecele aduse de artiștii populari.
Acum e liniște și mai e destul timp până la primul eveniment al celei de-a doua zi de sărbătoare pentru a vizita bătrâna cetate a Architei, una dintre bunicile arhitecturale ce îmbogățesc patrimoniul cultural al României prin moștenirea lăsată de sașii și a lor istorie de peste opt secole în Ardeal.
Principalul punct de atracție rămâne Biserica Evanghelică protejată de cele două rânduri de fortificații și vegheată de o barză din cuibul în care își pregătește bagajele pentru lunga călătorie ce o așteaptă.

????????????????????????????????????

Biserica e atinsă de trecerea timpului și stă mărturie o grădină verticală care s-a dezvoltat din cărămida seculară a zidurilor. În interior, aceeași pace pe care ți-o transmite o biserică evanghelică prin simplitatea și în același timp măreția construcției, dar și sentimentul grandorii prin altarul și orga impresionante.
În biserică nu e liniștea de peste an, în majoritatea timpului, lăcașul de cult fiind închis. Acum, câțiva învățăcei de la Academia Sighișoara sub ochii profesorilor lor repetă înainte de concertul care stă să înceapă, iar preotul protopop de la Sighișoara, Johannes Halmen își întâmpină oaspeții zâmbind și strângând mâinile enoriașilor care s-au strâns de prin Europa sau ai invitaților familiei co-fondatorului și director al Fundației Maria Nobrega, colonelul Michael R. Carrington, un apropiat al Prințului Charles, moştenitorul tronului Regatului Unit al Marii Britanii, veniți din țară sau de peste hotare.

Un concert în eternitate

????????????????????????????????????

Dintr-odată se face liniște. Johannes Halmen rostește primele cuvinte de bun venit, ne spune că se bazează pe tineri, transmite un mesaj de încurajare și de speranță și apoi ne citește capitolul 13 din Epistola întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel din Noul Testament a cărții de căpătâi a credinței creștine, Biblia. „De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător. Şi de aş avea darul proorociei şi tainele toate le-aş cunoaşte şi orice ştiinţă, şi de aş avea atâta credinţă încât să mut şi munţii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt. Şi de aş împărţi toată avuţia mea şi de aş da trupul meu ca să fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi foloseşte. Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte. Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă. Dragostea nu cade niciodată”, se aude, cu un accent săsesc, esența vieții în biserica ce se apropie de 800 de ani.
De la cuvintele Bibliei trecem la cuvântul nerostit, dar care e acolo prin muzică.
Vioara, violoncelul, clarinetul sau contrabasul ne poartă pe notele lui Handel, Ludwig van Beethoven, Vivaldi și nu numai într-o lume a sentimentelor nespuse, dar trăite, necuvântate, dar simțite.
Auzim preț de minute topite în eternitatea zidurilor orga. Sună dogit. Ar avea nevoie de o restaurare și de o acordare, însă mai lipsesc încă fondurile. Un ceas și jumătate trece repede, iar din când în când vocea vreunui copil ne readuce în prezent, altfel am visa încă. Prima parte a programului anunțat se apropie de sfârșit. Ne rugăm trilingv, preotul le mulțumește pentru prezență oaspeților cu o menționare specială a doamnei Elizabeth Nobrega de Araujo Tsakiroglou, co-fondatoarea și președinte al Fundației Maria Nobrega, și a Arhiducelui Andreas von Habsburg-Lothringen, președintele aceleiași fundații, care nu trecuseră neobservați nici la sosire.

????????????????????????????????????
Johannes Halmen mai stăruie cu câțiva enoriași, își mai roagă musafirii să scrie în cartea de oaspeți a bisericii și după ce toate acestea sunt pe sfârșite mai povestim despre Archita și biserică și „reîntoarcerea sașilor”.
„Există o pendulare, un du-te vino. Noi stăm aici și avem nevoie de „soldați” și nu avem „soldați”, acesta e baiul nostru, avem vizitatori care vor să vadă dacă înflorește, dacă nu înflorește și nu avem grădinar, zugravi. Sunt puțini, dar cum ați văzut, valoroși. Avem un patrimoniu duhovnicesc. Cultura și cultul trebuie să rămână împreună, trebuie să rămână în familie, dacă se leapădă cultura de cult atunci se pierd amândouă. Nu putem să păstrăm o cultură sterilă. Și noi trebuie să rămânem în relație cu Dumnezeu”, ne răspunde curiozității preotul protopop.

Povestea unui tablou

????????????????????????????????????

Avem vreo oră la dispoziție pâna la Gala de Operă, așa că ne îndreptăm spre Casa von Sternberg unde era anunțat un vernisaj de pictură. Lucrări calde, solare se combină cu cele în care artiștii plastici au utilizat tonurile tari, puternice sau cu cele întunecate, triste ce aduc a moarte, a supărare. În două săli și într-un hol sunt expuse lucrări de Olimpia Leah, Floarea Vultur, Dan Zaharia, Dorel Cozma, câteva fotografii ce se vor regăsi într-o monografie a satului Archita strânse de Dorel Moise și la loc de cinste un tablou ce îi aparține pictorului timișorean Gheorghe Fikl ca autor și Prințului Charles ca proprietar, deasupra unei lavițe ce poartă încă urmele motivelor florale vii cu care a fost decorată. Povestea tabloului e interesantă și a fost consemnată în presa națională în urmă cu doi ani. “Arhiducele Andreas von Habsburg-Lothringen a fost cel care m-a găsit şi m-a propus pentru această expoziţie. Expoziţia trebuia făcută pentru vizita Prinţului Charles. S-a ţinut la inagurarea Centrului Cultural Von Stenberg. Au fost trei săli pline cu lucrările mele. Prințul Charles a ales câteva din tablouri, urmând să se oprească la unul dintre ele”, declara Gheorghe Fikl la vremea respectivă, consemnat de adevărul.ro. Așa a ajuns în patrimoniul Prințului Charles lucrarea „White Cadillac, Peacock and Gold Curtain” pe care am avut și noi ocazia să o admirăm dominând una dintre sălile Casei von Sternberg.

Gala de Operă într-un fânar

????????????????????????????????????

Neobișnuit poate, seara culturală s-a încheiat la Casa Saxonă, o altă proprietate îngrijită de colonelul Michael R. Carrington, într-un fânar. Gala de Operă a fost deschisă de Michael R. Carrington care ne-a vorbit atât de frumos de cum a preluat proprietatea, cum i-a promis proprietarului Gunther Fritsch că nu va modifica nimic fără acordul său și că va aduce aici lumină, înțelegând atât spirituală cât și electricitate. În discursul său, și a subliniat de două ori că va fi scurt, i-a mulțumit președintelui Consiliului Județean pentru sprijinul acordat Architei, pentru sprijinul pentru farmacie și dispensarul care s-au deschis anul trecut și pentru proiectul clinicii care va fi construită acolo. Mulțumirile sale au mers și către dr. Petru Oprean, care a sprijinit organizarea sărbătorii de sâmbătă, moment în care colonelul și-a permis chiar o glumă spunând că medicul, consilier local la Sighișoara, părea epuizat după ziua precedentă.
Apoi celor prezenți le-a fost prezentat maestrul, violonistul Alexandru Gavrilovici, un brașovean stabilit la Berna, în Elveția, și care de 22 de ani se încăpățânează să organizeze Academia Sighișoara, prin Asociația Cultura Viva din Berna, în principal. Și așa ne-am lăsat cuprinși din nou de muzică, prin programul Opera pentru Toți, derulat cu sprijinul Filarmonicii din Basel și a Operei de Stat din Viena, alături de cântăreți de operă din Polonia, Lituania, Finlanda și altele. Timizi, copii din sat s-au strecurat la ferestrele fânarului pentru a urmări concertul. Au fost două ore încântătoare, aplaudate de peste cei 100 de invitați printre care i-am remarcat pe Prințul Gheorghe Sturdza, actrița Maia Morgenstern, violonistul Alexandru Tomescu, profesorul dr. Radu Carp, arhitectul Angela Kovacs, profesorul dr. Radu Deac, medicul Rodica Biro, prefectul Lucian Goga și mulți, mulți alți prieteni ai colonelului Michael Carrington și ai soției sale Elizabeth Nobrega.
Seara a continuat la Casa von Sternberg unde oaspeții s-au prins în jocul poveștilor pline de culoare în încăperile vii și prin prezența tablourilor vernisate.
Ligia VORO

Regăsire entuziastă

????????????????????????????????????

Maestrul Alexandru Gavrilovici ne-a mărturisit că e o bucurie să vină la Archita și să organizeze de 22 de ani Academia Sighișoara. „E o regăsire oarecum selectivă a valorilor trecutului, este vorba despre șansa de a putea păstra ceea ce a fost mai important și semnificativ în trecut, în acest loc, care se cheamă România, se pot reînnoda niște fire. Văd și la colegii mei care sunt plecați din România demult și mă ajută la Academie, că se întâmplă același fenomen, ne întoarcem într-un segment al tinereții când eram foarte entuziaști. Imediat după studenție. Ne regăsim împreună cu entuziasmul de atunci. Carcasele nu mai sunt aceleași, însă în disciplină și în dorința de a cânta și a sluji muzica suntem la fel de tineri ca atunci, o spun fără falsă modeestie. Câteodată îmi este greu să explic de unde găsim atâta forță. Toți profesorii care vin din toată lumea la Academia Sighișoara, sunt vreo 18 anul acesta, ei, de fapt, vin pe baze extrem de idealiste, vin aici ca să întâlnească tineretul și să cânte împreună cu ei. Pentru mine și pentru colegii mei e o nevoie să ne întâlnim cu acest tineret”.

 

Un Arhiduce surprins de România

????????????????????????????????????

Arhiducele Andreas von Habsburg-Lothringen e prietenos și adânc atunci când îți răspunde la o întrebare. Pare apropiat de zona noastră de care vorbește prin metafore. „De ce ajut? Știți de ce un avion zboară? Pentru că mulți oameni și-au pus ce aveau mai bun în el, deci această voință a făcut lucrurile să fie posibile.
Dacă te uiți în casa ta, nu știi cât e de frumoasă, dacă eu vin în casa ta și îți spun că e frumoasă, tu ai o recunoaștere că este frumoasă. Nu poți să o vezi că e frumoasă, pentru că stai aici tot timpul. Dar vizitatorii din afară spun: Ce surpriză, nu știam că există. Și așa funcționează turismul. Și vine împreună cu mâncarea, cu ospitalitatea și multe altele, iar dacă turiștii se simt bine, vor mai veni”, ne-a vorbit distinsul oaspete despre suportul pe care îl acordă Architei și nu numai.

 

Să ne respectăm tradiția

????????????????????????????????????

Vocea Maiei Morgenstern e gravă și caldă în același timp, când ne vorbește despre întâlnirea sa cu satul mureșean. „Pentru mine a fost o onoare să fiu invitată, nici nu știam bine unde vin, cu toată onestitatea, pentru că în astfel de cazuri ne repezim cu mulțumiri și cu felicitări. Este un eveniment extrem de important, important este viața să pulseze din nou, arta, în respectul locului acestuia, în respectul tradițiilor locului acestuia, frumuseții locului acestuia, specificului. E o energie aparte. Trebuie prezervată, trebuie respectată și trebuie în primul rând cunoscută. Cu cât oamenii vor veni, vor cunoaște, cu atât locul se va dezvolta”, crede cu tărie omul și actrița Maia Morgenstern.

 

Arătăm că se poate

????????????????????????????????????

Președintele Consiliului Județean, Ciprian Dobre a venit împreună cu soția sa, Iuliana, la sărbătoarea muzicii și a tradițiilor architene. Și a transmis un mesaj optimist mureșenilor. „În primul rând, ceea ce s-a întâmplat astăzi aici ne-a arătat că se poate și cred că acesta trebuie să fie mesajul: se poate și se poate oriunde. Avem resurse încă neexploatate și acest lucru am putut să îl vedem astăzi, am putut să îl vedem anul trecut, pentru că și anul trecut s-a organizat acest spectacol și cred că nouă, românilor în general, nu ne lipsește nimic. Poate ne lipsește încrederea în noi, dar sunt ferm convins că l-am învățat deja și îl vom învăța și mai bine în următorii ani. Iar acest festival sper să devină o tradiție”, a declarat Ciprian Dobre.

 

Fundația Maria Nobrega, proiecte la Archita

????????????????????????????????????

Fundaţia Internaţională „Maria Nobrega” este originară din Brazilia, cu filiale în Italia, Li¬bia, SUA şi România. Principalul său scop este regenerarea durabilă. Patronul fundaţiei este excelenţa sa Luiz Inacio da Silva, fostul preşedinte al Braziliei.
Printre proiectele derulate de fundație se numără deschiderea clinicii și a farmaciei, cu sprijinul Consiliului Județean Mureș, restaurarea Casei von Sternberg, suport pentru restaurarea Bisericii Evanghelice din Archita și altele.

[zizigallery id=1724]

Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Elevul Leonard Buta, în concert la Palatul Culturii

Distribuie Sala Mare a Palatului Culturii a găzduit joi, 21 martie, de la ora 19.00, …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.