Tradiția vinului continuată pe meleagurile Bălăușeriului

Printre zonele cu potenția viticol din județ se numără și cea a cursului de mijloc a râului Târnava Mică, micii cultivatorii din aceeastă zonă încercând să-și redobândească faima de odinioară a vinului produs în aceste locuri. Printre acești se numără și inginerul agronom Miklos Gyula, administratorul SC Fitoserv SRL din comuna Bălăușeri. Chiar dacă activitatea de bază o reprezintă agricultura, pasiunea și dragostea sa pentru vița de vie se înscrie în demersurile oamenilor locului de a pune pe picioare viticultura, ocupație preponderentă în secolele trecute.”Un mare cunoscător al zonei, istoricul Orban Balasz, în anul 1880 a avut un singur punct de laudă asupra Bălăușerului, și anume acela că are vinuri foarte bune. Nu i-a plăcut populația de aici, portul lor, stilul de viață, dar în schimb a considerat că vinul din această zonă era unul foarte bun. Vița de vie era o cultură care a dus la dezvoltarea zonei, restul agriculturii fiind una de subzistență. Față de numărul populației, suprafața arabilă e destul de scăzută, în ce privește Bălăușeriul”, ne-a declarat ing. Miklos Gyula.

Viticultura, preponderentă în satele săsești

Zona Bălăușeri  era vestită pentru suprafețele cultivate cu vie, în special în localitățile unde sașii erau majoritari. ”Satele săsești care aparțin în prezent comunei aveau mari suprafețe cultivată cu viță de vie. Filitelnicul a avut în jur de 100 de hectare, Senereuș a avut 200 de hectare , Chendu în jur de 100 de hectare, Dumitreniul vreo 20-30 ha, la fel și Agrișteiul. Bălăușeriul avea calitatea cea mai bună a strugurilor. Unde se află acum pădurea, pe coama dealului erau 100 de hectare cultivate cu viță de vie, poziția lor geograficî oferind condiții pentru o calitate deosebită a strugurilor. După colectivizare, foarte repede a scăzut suprafața cultivată cu viță de vie. În anii 80, a fost o acțiune de replantare pe aceeași suprafață dar nu pe coama dealului, ci pe pe partea inferioară, pe fusta dealului cum i se mai spune. Cu mari greutăți această suprafață a fost cultivată până în anii90 , cînd au venit câteva înghețuri puternice de primăvară. Atunci oamenii, deși au primit înapoi acele terenuri, au renințat la vie, și terenurile au fost lăsate în paragină”, a precizat Miklos Gyula.

Concurs de vinuri 

Scăderea superafețelor cultivate cu viță de vie nu i-a lăsat indiferenți pe oamenii cu dragoste de agricultură din zonă care, au decis să pună capăt acestui fenomen. ”Așa de mare a fost scăderea suprafeței viticole, că în 1996-1997 câțiva agronomi, cultivatori de viță de vie au decis că această situație nu mai poate fi tolerată și s-au decis să facă ceva în privința scăderii suprafeței viticole. Avem noi un mentor din Aiud, doctorul Csabai György care a venit cu propunerea să facem un concurs de vinuri prin care să stimulăm oamenii, să vină cu vinul la concurs, iar el să-l analizeze, să-l jurizeze. Chiar așa s-a și întâmplat, s-a reușit stoparea scăderii suprafețelor cu viță de vie , și acum putem spune că reușim încet încet să rennodăm această tradiție”, a menționat Miklos Gyula.

Mod de a stimula cultivatorii locali

Astel a luat ființă concursul de vinuri din Bălăușeri, care se ține întotdeauna în prima sîmbătă a lunii martie, ediția din 2009 consfințind și înființarea Ordinului Cavalerilor Vinului Târnava Mică-Târnave-Kokeltal din Bălăuşeri. ”Anul viitor vom avea o ediție aniversară, a 20-a, care va încununa o frumoasă tradiție pe meleagurile Bălăușerului. La ediția din acest an au fost 220 de mostre, trei jurii, deoarece o persoană nu poate să deguste mai mult de 60 de vinuri, iar numărul total al cultivatorilor participanți a fost de 150. Pe lângă faptul că e un concurs e și un hobby al nostru, dar și un mod de a stimula cultivatorii locali”, a declarat Miklos Gyula.

Cel mai mare concurs de vinuri de amatori din Transilvania

Chiar dacă suprafața de vie deținută de Miklos Gyula nu este una foarte mare, de doar o jumătate de hectar, la Bălăușeri și în localitatea natală Dâmbău, lângă Târnăveni, pasiunea pentru viticultură nu cunoaște limite, concursul organizat la Bălăușerii fiind cel mai mare din Transilvania dedicat amatorilor. ”Niciunul din noi nu trăim de pe urma viței de vie , dar e un hobby, ne întâlnim, vinul fiind un mare legător de prietenii între oameni. Cei care au inițiat acest concurs sunt de părere că, calitatea concursului și vinurilor a crescut enorm de mult în cei aproape 20 de ani. Putem afirma fără lipsă de modestie că Bălăușeriul are cel mai mare concurs de vinuri de amatori din Transilvania, poate chiar și din România. Concursul are valoare, lucru dovedit și de faptul că au început să vină la concurs și producători mai mari de vinuri, cum sunt cei din Gănești, Mica, Culpiu, chiar și cei de la Jidvei și-au exprimat intenția de a veni cu ceva vinuri. Prezența producătorilor mai mari nu e chiar pe placul micilor cultivatori, dat fiind faptul că noi nu putem concura cu ei. Cu toate acestea noi ne-am înțeles că vinul e vin, așa cum o femeie este frumoasă , nu contează că e țărancă sau de la oraș, ea tot frumoasă este”, a subliniat Miklos Gyula.