Secretele unei iubiri de durată

Imaginaţi-vă că televizorul color pe care îl aveţi în cameră nu funcţionează corect. Puteţi vedea imaginea, dar nu colorată, ci alb-negru. Vă veţi întreba cumva: "Ei asta e, o să trebuiască să mă obişnuiesc aşa?". Bineînţeles că nu. Şi îl veţi da la reparat.
Acum imaginaţi-vă că în familia dumneavoastră nu mai există acea apropiere, afecţiune, acea intimitate de care v-aţi bucurat cândva. Vă veţi decide că e bine să vă obişnuiţi cu această constrângere? Din nefericire aşa procedează cele mai multe cupluri, gândind că o nouă apropiere nu mai este posibilă.
Adevărul este, că multe dintre problemele care subminează satisfacţia unei căsnicii pot fi rezolvate odată ce sunt identificate. Cuplurile au impresia că ştiu perfect ce le tulbură căsnicia. Dar un specialist psiholog îi poate ajuta să realizeze că, dedesubtul a ceea ce ei consideră a fi problema "de suprafaţă" în cauză , se află altele, "subterane", care trebuie rezolvate pentru a readuce relaţia dintre cei doi la ceea ce a fost cândva.
Cum apar aceste disfuncţii obişnuite într-o căsnicie? Şi cum vă pot ajuta psihologii în privinţa lor? Redăm în continuare un caz în care psihologii au ajutat cuplul să-şi dea seama care le sunt problemele şi să le rezolve.
Părinţii unor băieţi gemeni de 4 ani, Mihai şi Claudia au simţit că relaţiile dintre ei nu mai erau atât de apropiate ca la începutul căsniciei lor, cu 7 ani în urmă, dar puneau această schimbare pe seama faptului că Mihai lucra totdeauna până târziu, iar Claudia era ocupată cu creşterea copiilor, treburile casnice şi cu munca la o şcoală. Amândoi şi-au spus "Ei, asta este viaţa într-o căsnicie. Tot ceea ce trebuie să faci este să te adaptezi". În acel moment, o prietenă a Claudiei a anunţat-o că, după ani de mers în derivă, ea şi soţul ei ajunseseră la divorţ. Înspăimântaţi că o primejdie asemănătoare îi pândeşte şi pe ei dacă nu vor face ceva, Mihai şi Claudia au apelat la un psiholog specialist în probleme de cuplu.
Prima temă de nemulţumire exprimată de Claudia şi Mihai a fost dificultatea în comunicare.
Atunci când soţii ajung la acuzaţii reciproce este un semn că fiecare dintre ei resimte o dezamăgire profundă faţă de eşecul celuilalt în faţa speranţelor nemărturisite. Chiar dacă au făcut eforturi de a accepta răcirea relaţiilor dintre ei, amândoi, erau cuprinşi de resentimente şi tristeţe în faţa eşecului. Fiecare dintre ei povesteau că tânjeau după mai multă intimitate. Dar datorită faptului că nu îşi făceau cunoscute dorinţele cu glas tare, sentimentele s-au transformat în mânie.
Şi totuşi, cu toate că nu s-au bucurat de atenţia dorită reciproc, amândoi au considerat că nu merită o asemenea soartă. Este vorba de părerea proastă despre sine însuşi: atunci când nu ne dăm seama care ne este valoarea, aşteptăm de la ceilalţi să ne-o exprime adeseori interpretându-le greşit acţiunile ca o conformitate a părerii proaste pe care o avem despre noi înşine.
Pentru a depăşi momentul dificil, psihologul i-a ajutat pe cei doi să vadă că amândoi doreau acelaşi lucru: să se simtă mai iubit şi mai apreciat de celălalt partener. Şi nu era de mirare că în viaţa lor , nu exista nici un moment pentru "cuplu". Dacă doreşti să ai asemenea momente, trebuie să faci din asta o prioritate. Dacă ai numai cinci minute la dispoziţie, atunci trebuie să începi cu acele cinci minute, nu să te opreşti la ele.
Psihologi Martin Szallai şi Emil Bloj
– continuare în numărul de mâine –