Home / Social / Mureşenilor nu le place Bucureştiul

Mureşenilor nu le place Bucureştiul

Distribuie

587_Muresenilor.gifConform unui sondaj, târgumureşenii sunt cel mai puţin dispuşi să migreze în Bucureşti. Comportamentul ardelenilor, mult mai ponderat şi chibzuit, îi împiedică să reziste în faţa agitaţiei şi hiperactivităţii prin care se manifestă bucureştenii. Cu un caracter puternic, un psihic tare şi multă toleranţă, unii ardeleni au reuşit. Lăudabil. Atâta timp cât la noi, în Ardeal, până şi câinele latră altfel. “No, ham!”.
Bucureştiul, capitala României, este din multe puncte de vedere diferit de toate celelalte oraşe mari. Este o metropolă, ca orice capitală. De aici se deschide un întreg lanţ de consecinţe, care îl particularizează într-o manieră distinctă, în raport cu alte oraşe ale ţării. De asemena, cam tot ce înseamnă conducere este concentrat în Bucureşti, de la structuri centrale de partid până la cele administrative. Viaţa agitată şi pretenţioasă a bucureştenilor este o ispită pentru majoritatea provincialilor, o aventură, o provocare în faţa căreia nu mulţi reuşesc. Conform unui sondaj, târgumureşenii sunt cel mai puţin dispuşi să migreze înspre capitală. Nu la fel este situaţia locuitorilor din Arad şi Baia Mare, care ar renunţa oricând la oraşul în care s-au născut pentru a lua trenul spre metropolă cu un bilet doar “dus”.

Un ritm mult prea alert

După 1989, populaţia din alte zone ale ţării au început să migreze către metropolă, în speranţa unor mai multe posibilităţi de afirmare în carieră şi a unei vieţi “de lux”. Prima rampă de lansare în acest mediu a fost explozia pe care au cunoscut-o, în aceşti ultimi 15 ani, centrele universitare. De cele mai multe ori, după încheierea ciclurilor universitare, absolvenţii, în marea lor majoritate, revin în mediile rezidenţiale din care provin. Incapacitatea de a găsi un loc de muncă, insuficienţa banilor, expunerea la o serie de compromisuri, îi obligă să renunţe la visul lor de “a ajunge cineva”. “Este nomal să fie o diferenţă între Bucureşti şi restul oraşelor. Este epicentru. Viaţa lor este mult mai zbuciumată, mai agitată, oamenii sunt mai colerici, chiar şi la prima oră a dimineţii. Ardelenii au o altă fire şi poate de aceea nu acceptă aşa de uşor ideea migrării în capitală sau, dacă o acceptă, nu rezistă ritmului de acolo. Târgumureşenii sunt mai familişti, mai chibzuiţi. Foarte greu renunţă la pasărea din mână pentru cea de pe gard”, spune prof. univ. dr. Gaboş Grecu Iosif, şeful Clinicii de Psihiatrie I. El spune că cei care se hotărăsc să trăiască în capitală se lovesc de o nouă orientare, viaţa lor se schimbă total, iar ispitele sunt mai multe decât într-un oraş mai mic.

Ispită la orice pas

“Dacă ajungi în metropolă te ia valul. Dacă nu ai un caracter puternic şi nu reuşeşti să rezişti energiei lor hiperactive, există riscul de a cădea în patimă. Numărul toxicomanilor în Bucureşti este mult mai mare decât în alte oraşe ale ţării. Şi asta nu numai din cauza numărului mai mare de locuitori, ci şi a traficului şi influenţei. Ca în orice capitală, populaţia este pestriţă, mulţi locuitori sunt veniţi din alte colţuri ale ţăii. De exemplu, în Amsterdam numărul toxicomanilor este cel mai mare comparativ cu alte zone din Olanda”, spune dr. Grecu. Sunt multe cazuri de tineri absolvenţi, cu studii superioare sau medii, care iau drumul către Bucureşti cu planuri mari de viitor. Nereuşita, combinată cu ambiţia, îi determină să cadă într-o criză de personalitate în faţa căreia puţini reuşesc să ţină piept. Cei mai slabi apelează la droguri, indiferent că au sau nu banii necesari. “Niciodată nu am legat toxicomania de lipsa banilor. Cei care nu au bani devin foarte uşor dealeri. Sunt destule căi prin care îşi pot asigura sursa. Odată ce a devenit dependent, este îngrozitor de ce sunt în stare unii toxicomani să facă pentru drog”, explică dr. Grecu.

Activ, tolerant, succes

Adriana Todoran este din Reghin, iar acum este redactor la revista economică săptămânală BUSINESS Magazin, revista trustului MediaPro. Ea spune că, în timpul facultăţii a avut câteva experienţe profesionale deosebite, printre care un an de curs de jurnalism practic la Centrul Pentru Jurnalism Independent din Bucureşti şi un stagiu de practică la agenţia americană de presă Associated Press. Alte oportunităţi pe care i le-a oferit capitala s-au legat de o pasiune a ei, muzica. De un an şi jumătate cântă cu formaţia Circa 7, făcând “backing vocals” pentru diverşi artişti şi cântă pentru generice de televiziune. După câţiva ani de capitală ea spune că pentru a te simţi bine în Bucureşti trebuie să fii activ, sociabil şi tolerant.
Există totuşi şi ardeleni care au reuşit să-şi facă loc în Bucureşti. Lăudabil şi “mişto”.
Dacă ai un caracter, nu contează că eşti din provincie, reuşeşti în orice loc. Chiar şi în pădure, dacă ştii să te lupţi. Să ai noroc şi să ştii să profiţi de el, să ai principii şi valori şi să ştii să le urmezi sunt condiţiile pentru succes. Tinerii sunt atraşi de ofertele de muncă din capitală şi, din proprie experienţă spun, perfecţionarea studiilor este un aspect foarte important al reuşitei. Monica Dascălu, crainic Pro TV
În Bucureşti birocraţia e în floare. Bărbaţii care au funcţii în diferite firme sunt mult mai tupeişti şi obligă multe femei să facă compromisuri. Asta mi s-a întâmplat mie. Am vriut să lucrez în televiziune, dar pentru asta trebuia să-mi calc unele din principii. Am preferat să renunţ şi să mă întorc acasă cu demnitatea nepătată. Laura Todea, 24 ani.
Mie nu-mi place neamul lor, felul lor de a fi. Tot timpul sunt agitaţi şi agită şi pe alţii. Când eşti cu maşina, prins în trafic, e vai şi amar ce-ţi pot auzi urechile. Parcă la noi nu e aşa. Suntem mai ponderaţi, mai liniştitţi. Eu nu aş putea să trăiesc laolaltă cu bucureştenii. Îţi trebuie mulţi nervi şi trebuie să fii ca ei. Dacian Marcu, 28 ani.
Eu am venit în Bucureşti pentru că doream să studiez la facultatea de jurnalism a Universităţii de aici. Ştiam că este cea mai bună facultate de profil din ţară, iar oportunităţile de angajare sunt mai multe şi mai diverse aici. Îmi plăcea şi ideea de capitală, tumult, agitaţie, chiar aglomeraţie, evenimente, teatre, expoziţii… Am studiat jurnalismul timp de patru ani, iar acum sunt la un master în managementul instituţiilor de presă.
Adriana Todoran, redactor BUSINESS Magazin

Amalia VASILESCU


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

FOTO: ”Marș pentru Viață”, la Sărmașu

Distribuie O nouă ediție a evenimentului ”Marșul pentru Viață”, organizat de Biserică Ortodoxă Sărmașu, Fundația …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.