Medicul liberal

18 ianuarie 2006

La 27 de ani, Horaţiu Moldovan este responsabil de structurile de tineret ale PNL. Până în 2003, când a intrat în politică, a fost vicepreşedinte al Ligii Studenţilor din UMF. Includerea, în 2004, pe listele Alianţei DA pentru Camera Deputaţilor a însemnat o recunoaştere a valorii şi i-a adus o experienţă imoprtantă. Ambiţia sa, ca lider al TNL Mureş, este să aducă tinerii în faţă, să-i promoveze pe cei capabili şi, în acest fel, să întinerească administraţia locală. Consideră că "bătrânii" nu trebuie omorâţi, dar nici nu acceptă dinozaurii în politică. Cu toate acestea, spune că un tânăr nu are ce căuta în viaţa politică până nu este realizat profesional.

* Rep.: Când şi de ce ai intrat în politică?
H.M.: S-a întâmplat în 2003. Tocmai ieşisem din liga studenţilor din UMF, unde am fost vicepreşedinte, şi doream să-mi continui într-un fel activitatea începută acolo. Eram obişnuit cu munca în echipă, lucrul cu tinerii şi am considerat că într-o organizaţie politică de tineret pot să pun în practică ceea ce am învăţat la Liga Studenţilor şi să mă preocup de problemele cu care m-am confruntat acolo. Pentru că tinerii nu sunt reprezenttaţi în clasa politică. Organizarea societăţii, forma sub care se conduce o societate este, după mine, cea politică. Părerea mea e că cei care spun că sunt apolitici se ascund, pentru că fiecare om are o părere, o opţiune politică, pe care şi-o exprimă prin vot. Când îţi exprimă votul, automat, faci politică. Dacă nu o faci, dacă nu ai o părere, înseamnă că eşti nepăsător faţă de societate.
Când mi s-a făcut propunerea să intru într-un partid am stat bine să mă gânesc, să cântăresc riscurile şi beneficiile pe care le comportă acest lucru. Am avut, recunosc, o doză de frică – eram în anul VI la medicină, urma licenţa şi se ştie că cei din conducerea UMF erau de altă orientare politică. Mă temeam în legătură cu viitorul meu profesional, pentru că aveam un stigmat, îmi scria pe frunte PNL. Din această cauză se tem mulţi tineri când vine vorba de a intra într-un partid politic.
*Rep.: Dar de ce ai ales liberalii?
H.M.: Am ales PNL pentru că se potrivea modului meu de a fi. Mai mult, profesia pe care am ales-o, cea de medic, este una liberală, aşa că mi se pare absurd să gândesc altfel decât de dreapta. Şi mi se pare mai corect principiul de a munci şi apoi a împărţi, principiu liberal, decât cel social-democrat, care e de a împărţi ce este şi apoi mai vedem. Un alt considerent a fost faptul că am avut colegi membri în alte partide şi mi-au spus că ei nu îşi pot exprima punctul de vedere în şedinţele cu "greii", nu sunt luaţi în seamă. Ei bine, ăsta nu e genul meu. Dacă mă împlic în ceva nu o fac pentru a sta pe margine, în umbră, şi să ridic mâna când vreau să spun ceva. Iar în PNL asta am găsit, deschidere spre tineri. De altfel, cred că e evident, atâta timp cât avem un prefect tânăr, un şef de oficiu prefectural la Sighişoara tânăr, preşedintele celei mai importante organizaţii din judeţ e tânăr…
* Rep.: Ce modele ai în politică?
H.M.: Primii oameni cu care am luat contact au fost Ciprian Dobre, pe atunci preşedinte la Târgu Mureş, Marius Ichim, fost lider la TNL, şi Akos Mora. Cei trei mi-au dat mână liberă şi ajutor să reconstruiesc organizaţia de tineret. Acum, după aproape trei ani, avem 17 organizaţii, şi în următoarea perioadă vrem să acoperim integral judeţul, acolo unde există organizaţii PNL.
Un alt model este Eugen Nicolăescu. Ceea ce mi-a plăcut cel mai tare e modul în care conduce politic filiala, eleganţa cu care se impune, şi m-a mirat foarte tare faptul că un deputat se opreşte să discute cu un tânăr care apare, practic, de pe stradă şi îi acordă încredere.
La nivel naţional, prentru că Nicolăescu face tranziţia, modelul a fost Theodor Stolojan. Iarăşi, un model a fost şi este Valeriu Atoica, pe care nu l-am apreciat decât la mult timp după ce am intrat în PNL, după ce l-am cunoscut la o întâlnire a PNL la Bucureşti. Nu l-am apreciat pentru că aveam, din presă şi de la televizor o imagine de om rece. Cunoscându-l personal, mi-am dat seama că e cu totul altfel. Acest om este unul dintre cele mai luminate creiere pe care le-a avut PNL.
* Rep.: La vârsta ta, cât crezi că mai ai de aşteptat până îţi vei face loc în politica mare?
H.M.: Eu consider că tinerii se pot implica în politica mare în momentul când sunt realizaţi profesional. În momentul în care ai drumul stabilit, te poţi avânta şi-n politică. Fără această fundaţie, însă, nu ai ce spune în politică, nu ai argumente, nu poţi face nimic. După mine, cei care intră în politică înainte de a avea o bază, cei care intră pentru a se realiza profesional sunt ca un bloc turn fără fundaţie, care se prăbuşeşte la o rafală mai puternică de vânt.
* Rep.: Cum vezi clasa politică românească?
H.M.: Există, cred eu, trei mari categorii de oameni care se implică în politică. În primul rând sunt cei care se realizează, sub o formă sau alta, pe seama politicii. În al doilea rând sunt cei care intră fără să ştie de ce. Cea de-a treia categorie o reprezintă cei care intră conştienţi de faptul că politica e forma sub care se conduce societatea. Politicul concepe şi dă legile, iar legile stau la baza reglementării relaţiilor interumane. Această a treia categorie sunt cei care vor să se implice în viaţa publică şi nu sunt nepăsători faţă de soarta celor din jurul lor.
* Rep.: În 2004 ai candidat pe listele Alianţei DA pentru un loc de deputat. Nu aveai, e drept, nici o şansă, dar a fost un mod de a te face cunoscut. Unde te vezi peste cinci ani, din punct de vedere politic?
H.M.: Principala preocupare pentru următorii ani este implicarea tinerilor din judeţ în politică şi administraţie. Mai concret, 25 la sută din consilierii locali ai PNL sunt tineri sub 35 de ani şi vreau ca numărul tinerilor care acced în funcţii să fie mult mai mare. Tineri valoroşi, cu şcoală, care stau deoparte şi îi lasă în faţă pe alţii, care nu sunt pregătiţi. Dar unde voi fi peste cinci ani nu pot să anticipez. Pot să spun, însă, că îmi doresc să fiu mai implicat în viaţa politică a judeţului, chiar şi naţională.
* Rep.: Ca om politic care a ajuns într-o funcţie publică de conducere, care crezi că e raportul optim între interesul personal, cel al partidului şi cel al comunităţii?
H.M.: După definiţie, cred că e corect să spun că a fi într-o funcţie publică înseamnă a-i servi pe cetăţeni. Nu cred că intră în discuţie un anumit procent sau raport între interese. Părerea mea e că dacă-ţi doreşti o funcţie publică e normal să laşi deoparte atât interesele partidului, cât şi cele personale.
* Rep.: Ce faci atunci când nu te ocupi cu politica sau cu medicina?
H.M.: Nu am timp liber. Şi asta mi se reproşează de către familie, de viitoarea soţie, dar şi de prieteni. Numai că prietenii mi i-am adus, pe mulţi dintre ei, în PNL.