Minorităţi mari-probleme mari, chinezii nu contează

Motto: În politică prostia nu e un handicap (Napoleon)
Intenţia Asociaţiei LIDER de a organiza o dezbatere despre Statutul Legii Minorităţilor este una cât se poate de lăudabilă, în condiţiile în care ar fi avut şi audienţa scontată. Cornel Brişcaru, liderul ONG, a pregătit mai bine de o lună această dezbatere al cărei subiect pare mai degrabă epuizat, dacă luăm în considerare numărul politicienilor care au considerat oportună prezenţa lor. „În planul declaraţiilor publice toată lumea are o părere, în planul dialogului nu au nici o implicare", a recunoscut Brişcaru privindu-i pe cei din sală, mai puţin de zece.

Reputatul istoric, Simion Costea, şi-a făcut debutul şi în viaţa politică, la PD, dar cu excepţia prezentării poziţiei oficiale a partidului, nu a expus prea multe opinii personale legate de subiect. „PD susţine legea, dar nu în totalitate. Vrem ca drepturile minorităţilor să se respecte la standardele europene, nu peste. România nu trebuie să devină un poligon de încercare pentru drepturi excesive", a declarat Costea.
Discuţia a lâncezit până la apariţia senatorului Gyorgy Frunda. Acesta, provocat de deputatul Adrian Moisoiu, a demonstrat că şi-a învăţat lecţia europeano-diplomatică despre minorităţi şi, dacă ar fi existat auditoriu, ar fi avut toate şansele să convingă că această lege este mai mult decât necesară.
Extraprezenţă PSD
Cea mai numeroasă prezenţă a făcut-o PSD, care a adus până şi un deputat de Olt. Probabil că singurul lucru comun al deputatului oltean cu chestiunea în cauză este că râurile Mureş şi Olt izvorăsc din acelaşi loc. Vicepreşedintele comisiei juridice din Camera Deputaţilor, Florin Iordache, a bătut sute de kilometri pentru a se face remarcat prin propoziţia „trebuie să fim o lege", după care s-a mulţumit să-l aprobe din priviri pe senatorul Cristian Georgescu. Acesta s-a dovedit a fi în temă şi a argumentat clar cu ce nu este de acord PSD din această lege. Chiar dacă poziţia partidului este cunoscută, repetiţia este mama învăţăturii.
Independent, pierdut opinia
Senatorul Mihail Antonie a spus că el, acum ca independent, nu poate avea prea multe opinii, a mai picotit puţin, după care a plecat, înainte de a savura spectacolul dat de duetul Frunda-Moisoiu. Senatorul UDMR a pierdut debutul discursului deputatului PRM, dar retorica acestuia este aceeaşi de când face politică. Ca şi a lui Frunda dealtfel, doar că discursul este puţin mai cizelat. Moisoiu a aruncat în luptă toată artileria naţionalistă, ca patetismul de rigoare, a vorbit despre pericolul care stă deasupra capetelor noastre şi a dat şi un exemplu extrem de plastic, făcând o paralelă între peticitul unui costum şi cârpirea legii pe baza uneia mai vechi.

Câştiguri şi lapsusuri

Frunda a făcut teoria autonomiei culturale, a vorbit despre diversele forme de autonomie, a făcut o trimitere la exemplele europene şi într-un final a concluzionat că majoritatea ar avea numai de câştigat dacă ar exista această lege a minorităţilor naţionale. Nicolae Turcată, reprezentantul romilor, i-a amintit lui Frunda că minoritari nu înseamnă numai maghiari. Moment în care senatorul a întors-o diplomatic şi a spus că de fapt maghiarii nici nu ar avea nevoie de asemenea lege cât au celelalte minorităţi. În legătură cu romii, Frunda s-a cam îndoit că ar fi cea mai importantă minoritate din România, numeric vorbind. „În România sunt atâţia romi câţi se declară romi", a spus politicianul ştiind că, cel puţin în Transilvania, majoritatea romilor se declară maghiari. În schimb, Frunda a avut o cădere de memorie atunci când a trebuit să-şi aducă aminte de anul înfiinţării statului român modern, aşa că a apelat la varianta „întreabă publicul".
Nici moderatorul Cornel Brişcaru nu a pierdut ocazia de a face o gafă; el a hotărât că cea mai bună soluţie ar fi retrimiterea proiectului la iniţiator pentru modificări, dar are o scuză: încă nu a ajuns în Parlament. Frunda a făcut corectura de rigoare şi a spus că o lege poate fi retrimisă la iniţiator numai când se dezbate pe comisii. După ce intră în dezbaterea Camerelor o lege are doar două variante: să fie votată sau respinsă.

Pericole din necunoaştere

Din partea altei organizaţii neguvernamentale, PER, a participat Maria Korek, care a punctat scurt şi la obiect. Legea minorităţilor pare a fi un pericol doar pentru că nu este cunoscută şi pentru că s-au vehiculat o serie de pericole care ar pândi ţara dacă legea ar fi aplicată.
Un punct savuros al discuţiilor a fost acela despre condiţia de minoritar beneficiar al legii. Frunda a declarat că sunt recunoscute doar minorităţile care au tradiţie în România, categorie în care nu pot intra cei veniţi după 1989, de exemplu chinezii sau sirienii.

Cora MUNTEAN