Unul din 6 târgumureşeni se informeazã din ZIARUL de Mureş

Încã de acum trei ani, ZIARUL de Mureş a adoptat politica transparenţei în privinţa declaraţiilor de tiraj şi a audienţei, devenind în primã fazã membru al Biroului Român de Audit al Tirajelor (BRAT), urmând ca la finele anului trecut sã intre în posesia datelor de audienţã a cititorilor, livrate de Studiul Naţional de Audienţã (SNA).
Pentru o mai bunã înţelegere a ce înseamnã aceste studii şi care este imensul lor avantaj ne vom permite sã facem un scurt istoric al lor.
Biroul de Audit al Tirajelor s-a nãscut din dorinţa celor mai importanţi jucãtori de pe piaţa media şi de publicitate din România de a avea ca instrument principal de lucru cifre reale de difuzare. Ca în orice afacere, înainte de a face o investiţie, e necesar un studiu de piaţã. Tot astfel, clienţii şi agenţiile de publicitate aveau nevoie de informaţii concrete despre tirajul publicaţiilor şi despre tipurile de cititori ale acestora pentru a putea face investiţii eficiente. Astfel, în 1997, fundaţia americanã Freedom House a iniţiat un proiect pentru înfiinţarea unui birou de audit al tirajelor şi în România. Un an mai târziu lua fiinţã BRAT, având 33 de membri fondatori, atât din industria de media, cât şi din cea de publicitate. Astãzi, membrii BRAT – edituri, edituri web, agenţii de publicitate, clienţi de publicitate – sunt în numãr de 179, creştere numericã şi valoricã ce demonstreazã fãrã putinţã de tãgadã cã politica transparenţei promovatã de aceastã organizaţie este apreciatã de majoritatea actorilor importanţi ai acestei industrii.
ZIARUL de Mureş a sesizat, dupã cum spuneam, încã din 2003 cât de importantã este credibilitatea pe care ţi-o conferã aceste cifre, deoarece clienţii şi agenţiile de publicitate sunt interesaţi sã investeascã în produse media care pot sã-şi susţinã realist declaraţiile de tiraj. Un atu în plus al editorilor de presã membri BRAT, deci inclusiv al ZIARULUI de Mureş, este faptul cã auditul tirajelor este realizat de Ernst&Young – una din cele mai bine cotate companii de audit din lume, eliminându-se astfel riscul unor informaţii neverificate şi al cifrelor manipulate.
Tot în demersul sãu de a aborda piaţa media şi de publicitate profesionist, ZIARUL de Mureş a obţinut în 2005 datele SNA, care descriu în detaliu profilul cititorilor sãi, în funcţie de vârstã, studii, venituri, intenţia de cumpãrare, achiziţionarea de produse, întrebãri socio-demografice ş.a. Pentru orice companie care concepe o strategie de marketing şi care îşi propune ca planul sãu de vânzãri sã fie eficient este foarte important sã ştie unde ajunge mesajul sãu şi cãrui tip de cititor i se adreseazã, deci are nevoie de informaţii certificate, independente şi reale despre vehiculul media în care îşi va investi bugetul de publicitate. De îndatã ce industria de publicitate a început sã se dezvolte în România, clienţii şi agenţiile de publicitate au simţit nevoia de informaţii concrete referitoare la audienţa pentru grupurile ţintã, cu alte cuvinte a unor sondaje, a unor studii. Astfel, în cadrul BRAT, în urmã cu mai bine de cinci ani a apãrut ideea proiectului SNA, cel mai amplu studiu de audienţã pentru presa scrisã. Printre iniţiatorii SNA se numãrã o parte a membrilor BRAT, care au înfiinţat Departamentul pentru Studii de Audienţã (DSA), dar şi Centrul pentru Jurnalism Independent Bucureşti (CJI) şi International Research&Exchanges Board (IREX).
Studiul Naţional de Audienţã a fost realizat pentru prima datã în anul 2001, iar între timp a devenit o foarte bunã carte de vizitã pentru industria media, dovedindu-se un instrument de lucru extrem de eficient şi util atât pentru clienţii şi agenţiile de publicitate, cât şi pentru publicaţie, cãreia îi oferea posibilitatea de a-şi cunoaşte publicul.
SNA este realizat de cãtre douã companii de cercetare coordonate de BRAT, care îşi desfãşoarã activitatea independent şi care sunt stabilite în urma unei licitaţii organizate de Birou. Studiul este realizat pe un eşantion de 150.000 de persoane, cu vârsta cuprinsã între 14 şi 64 de ani, care trãiesc în oraşe cu peste 50.000 de locuitori. Iar principalele categorii de rezultate se referã la penetrarea fiecãrei publicaţii, adicã numãrul de persoane care citesc un ziar, la frecvenţa citirii fiecãrei publicaţii, la structura demograficã a audienţei, la costul per o mie de cititori.
În aceastã idee, ZIARUL de Mureş, singura publicaţie din cele şase judeţe limitrofe care a obţinut aceste date, are în oraşul Târgu Mureş 16.000 de cititori, potrivit livrãrii SNA din luna octombrie a anului trecut. În tabelele de mai jos, extrase din SNA, puteţi vedea poziţia pe care ZIARUL de Mureş o ocupã în raport cu alte publicaţii naţionale, precum şi profilul cititorilor noştri în funcţie de diferite criterii, venit personal net, educaţie, sex, vârstã, statut social şi naţionalitate.
Fiecare firmã de succes, gen Azomureş, Mobexpert, Hochland, Parat RO, Siceram, Târnava, Maviprod, Gedeon Richter etc., deţine certificate ale calitãţii produselor lor. Cã acestea sunt ISO, TUV sau GMP ţine de institutele specifice din industriile în care activeazã. ZIARUL de Mureş a intrat în hora Ernst&Young şi Deloitte& Touche. Şi în studiile la nivel de ţarã ale IMAS şi Metro Media Transilvania. Studiul dat prezintã situaţia exclusiv pe municipiul Târgu Mureş şi se referã la proprietari cu vârste cuprinse între 14 şi 64 de ani. În consecinţã, raportat la tirajul vândut pe Târgu Mureş, la nivelul judeţului ne îndreptãm vertiginos înspre 40.000 de mureşeni care ne citesc sãptãmânal.
Urmãtoarea livrare SNA va fi în luna martie şi ne va spune exact câţi cititori avem şi în oraşele Reghin, Sighişoara, Târnãveni sau Luduş. Menţionãm cã intrarea în familia BRAT costã 2.500 euro/ an pe fiecare produs, iar SNA-ul este 6.000 euro. Valoarea nu aşteaptã anii. Sã nu uitãm cã media cititorilor pe internet pe www.ziaruldemures.ro este în ultimele luni de aproape 3.000 de cititori/sãptãmânã (12.000 afişãri). Cotidianul nostru ZI de ZI se aflã pe locul doi… Verificaţi pe www.zi-de-zi.ro.
BRAT şi SNA sunt cele douã instrumente de lucru profesionale, care conferã un control permanent al tirajului şi al profilului cititorului. Acestea funcţioneazã ca un sistem de management al calitãţii în presa scrisã, la fel cum agrementãrile ISO o fac pentru alte ramuri industriale, fãrã de care în industria media şi de publicitate nu exişti ca publicaţie.
Aceste studii – realizate dupã o metodologie recunoscutã pe plan internaţional – sunt, extrapolând, un fel de intrare în Uniunea Europeanã, o recunoaştere a standardelor de profesionalism, transparenţã, concurenţã loialã, independenţã, cerute de Europa.

Diana SÃCÃREA