GERUL POATE CREA PROBLEME MARI ÎN PROCESUL DE ALIMENTARE CU APĂ

Informaţii utile pentru toţi locuitorii municipiului

Când încep problemele?
Fluctuaţiile mari ale temperaturii aerului (creşterile sau scãderile bruşte) au consecinţe extrem de neplãcute în ceea ce priveşte sistemul de alimentare cu apã. Numãrul spãrturilor de conducte creşte considerabil, astfel şi numãrul de intervenţii pe reţea, respectiv al sistãrilor de apã se dubleazã sau chiar se tripleazã. Din pãcate acest lucru se întâmplã în toate ţãrile lumii unde se înregistreazã temperaturi scãzute.
Fenomenul devine şi mai grav când, în perioada iernii, temperatura aerului persistã mai multe zile la valori extrem de scãzute, -10 sau chiar -20 grade Celsius (exemplu: aceste zile ale lunii ianuarie).

Îngheaţã pãmântul, se sparg conductele de apã

La temperaturile amintite pãmântul îngheaţã chiar pânã la adâncimi de 1-2 m, mai ales în locurile unde existã crãpãturi, scobituri sau orificii în pãmânt, ajungând şi la conductele de apã. Conductele, fiind confecţionate din fontã, oţel sau azbociment, încep sã se contracte şi devin extrem de fragile, se deterioreazã sau se sparg cu mare uşurinţã. În acelaşi timp, apa potabilã extrem de rece care traverseazã conductele contribuie la apariţia spãrturilor pe reţea.
Este aproape imposibil de detectat locul spãrturii conductei
S-a produs spãrtura pe conductã, apa a ieşit la suprafaţã, este anunţat Dispeceratul de la Aquaserv. Pânã aici, totul este un fenomen normal iar în timpul verii intervenţia promptã a echipei de intervenţie poate rezolva destul de rapid problema. Iarna în schimb, totul este mult mai complicat. Pãmântul, având o structurã şi compoziţie complexã cu caracteristici aparte ale diferitelor straturi, care îngheaţã şi ele la rândul lor, va dirija apa ieşitã prin spãrtura conductei spre direcţii greu de ghicit. Sunt foarte multe cazuri când apa iese la suprafaţã la zeci de metri distanţã de la locul la care s-a produs spãrtura. Astfel detectarea locului exact al spargerii conductei devine aproape imposibilã, mai ales cã, la temperaturi atât de scãzute nici aparatele speciale de detectare (aduse din vest) nu funcţioneazã. Este nevoie de sãpãri repetate pentru a gãsi locul în care s-a produs defecţiunea tehnicã.

Iarna intervine şi greutatea de a sãpa prin pãmântul înghetat

Persoanele care lucreazã în domeniul construcţiilor ştiu foarte bine cât de greu e sã pãtrunzi în pãmântul îngheţat, indiferent ce tip de maşinã sau utilaj foloseşti, mai ales dacã e nevoie de sãpãri repetate şi de realizarea unor excavaţii voluminoase. Un alt pericol care existã dupã excavarea pãmântului şi descoperirea conductei defectate este aceea de îngheţare a unor porţiuni din conductã atât pe porţiunea descoperitã de pãmânt cât şi pe porţiunile apropiate. Astfel problema se poate agrava şi poate duce la disconforturi şi mai mari.

Se remediazã defecţiunea în condiţii inumane

În condiţiile în care iarna nu se lucreazã la şantiere, în construcţii sau în alte sectoare iar la temperaturi de -20 grade multe societãţi îşi sisteazã activitatea pentru a-şi menaja angajaţii, muncitorii de la Aquaserv sunt nevoiţi sã intervinã şi în aceste condiţii inumane pentru a asigura "confortul" indispensabil populaţiei, mai ales pe timp de frig. Repararea sau schimbarea unei porţiuni de conductã, a unei de vane de fonta, etc. dureaza mai multe ore, ceea ce necesitã eforturi aproape supraomeneşti. Exemplu: Zilele trecute s-a lucrat 11 ore pentru a remedia o defecţiune pe Aleea Vrancei din Tg. Mureş.
Regiile de apã sunt nevoite sã aleagã între doua soluţii "rele"
în cazul avariilor:
* sisteazã apa, pe timpul reparaţiei, astfel mii de locuitori rãmân mai multe ore fãrã apã şi încalzire
* lasã sã curgã apa pânã ce se poate lucra în condiţii şi la temperaturi normale ce nu pune în pericol sãnãtatea angajaţilor
Dacã se sisteazã apa pentru a efectua reparaţiile necesare, neplãcerile provocate populaţiei sunt foarte mari existând şi riscul rãmânerii fãrã încãlzire centralã (pot ramâne fãrã apã rece şi centralele termice de cartier) în mijlocul iernii.
Dacã nu se sisteazã apa pe porţiunea respectivã aceasta poate sã ajungã pe carosabil, va îngheţa şi poate provoca alte neplãceri.
Din cele douã soluţii "rele" operatorii de apã aleg de obicei cea "mai putin rea" şi care are consecinţe negative mai reduse asupra populaţiei: nu sisteazã apa pe porţiunea respectivã (doar dacã pierderile de apã sunt mari sau foarte mari) fiind mult mai importantã asigurarea alimentãrii cu apã potabilã şi cu încãlzire a locuitorilor din apartamentele de blocuri.

Informaţiile de mai sus au menirea de a oferi locuitorilor municipiului posibilitatea de a cunoaşte şi înţelege problemele cu care se confruntã, pe timpul iernii, operatorii de apã. Nu este o laudã adusã lucrãtorilor care depun aproape zilnic eforturi foarte mari pentru a asigura cu continuitate serviciile indispensabile populaţiei, ci un apel la înţelegere adresat tuturor persoanelor binevoitoare.

R.A. AQUASERV