Profesând pasiunea de o viaţã

27 ianuarie 2006

Directorul executiv al SC Siceram SA, Damian Florian Sbârcea, s-a nãscut în Sighişoara la 10 aprilie 1957. Absolvent al secţiei de Ingineria Chimicã a Silicaţilor din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti, promoţia 1983, s-a întors acasã parcurgând în timp toate etapele profesionale. Este cãsãtorit, are doi copii, iar în timpul liber una din preocupãrile principale este legatã tot de pãmânt.

* Reporter: Sunteţi la conducerea unei instituţii care practic a traversat toate "pe-rioadele de tranziţie" fãrã pro-bleme. Aveţi o reţetã a succesului?
Florian Sbârcea: Tot ce am fãcut a fost sã investim la timp în retehnologizare. Am început în 2001 iar în 2004 am terminat acest proces ale cãrui rezultate se vãd în cifrele de afaceri. Oferim clien-ţilor noştri produse bune la un preţ bun. Iar aprecierea acestora o regãsim în comenzile care au cu-noscut o creştere continuã. Avem o piaţã de desfacere continuã la Braşov, Sibiu, Cluj iar în ultimul timp din zona Moldovei am primit comenzi foarte multe pentru cã-rãmizi, termoblocuri, ţigle, pereţi exteriori, în general pentru toate produsele pe care le executãm.
* Rep.: Ce are deosebit ceramica produsã de dvs. faţã de celelalte?
F.S.: Fiecare fabricã de ceramicã are practic carierele personale de argilã. Iar fiecare depozit de argilã este unic prin compoziţia sa, având caracteristici diferite de plasticitate sau capacitate de absorbţie a apei, chiar dacã sunt relativ aproape, cum e cazul zonelor Sighişoara, Târnãveni sau Târgu Mureş. Se pare cã argila de la Si-ghişoara prin particularitãţile deo-sebite pe care le are este conside
ratã cea mai bunã din ţarã, fãcând produsele noastre mai rezistente şi implicit mai solicitate.
* Rep.: Puteţi vorbi despre clienţi fideli în domeniul ãsta de actrivitate sau vã confruntaţi cu fluctuaţii?
F.S.: Fiind cei mai buni de pe piaţã şi având un serviciu de mar-keting care a pãstrat de-a lungul timpului o relaţie amicalã cu toţi clienţii, am fost în mãsurã sã nu pierdem legãtura cu nici unul dintre ei. Mulţi dintre beneficiarii noştri tradiţionali, depozitele de materiale de pe vremea comunismului, şi-au schimbat denumirea sau au fost privatizate, dar au rãmas clienţii noştrii. Apoi din noile firme de construcţii apãrute dupã '90 foarte multe promoveazã produsele noastre, şi prosperã. Piaţa de desfacere internã absoarbe 90% din producţia noastrã, iar cele 10 procente care merg la export ajung în ţãri ca Japonia, Italia, Franţa sau Germania. Ne place sã spunem cã suntem mai bine cotaţi pe piaţã decât austriecii.
* Rep.: Executaţi şi comenzi speciale?
F.S.: Avem un grup de specialişti care se ocupã de tot ce în-seamnã comenzi speciale în cera-micã arsã. Pânã acum nu am refuzat pe nimeni, fiecare comandã specialã fiind onoratã, fie cã a fost vorba despre cãrãmizi, pereţi sau obiecte ornamentale. Şi dacã am vorbit de specialişti, aş putea spune cã fiecare din cei 550 de angajaţi ai noştri de la cele douã amplasamente din Sighişoara, este un specialist în domeniul lui.
* Rep: Lucraţi cu argilã şi o mare parte a timpului liber îl dedicaţi tot pãmântului. De unde aceastã chemare?
F.S.: Din copilãrie. Tatãl meu a lucrat la Ceramica Sighişoara şi am crescut admirându-l. Pionier fiind am activat la Casa Pionierilor în cadrul Clubului de Ceramicã. Apoi tot ce a urmat a fost cumva un drum firesc, urmând "chema-rea pãmântului". Dar timpul liber, pe care încerc şi de obicei reuşesc sã îl am la sfârşit de sãptãmnã, înseamnã timp petrecut cu familia mea şi grãdinãrit în mica grãdiniţã de acasã pe timp de varã. Dar acum iarna mã ocup de florãrit, activitate care îmi dã la fel de multe satisfacţii ca şi activitatea profesionalã.