PSD a pierdut cei mai mulţi primari

În judeţul Mureş perdantul procesului de migraţie politică a aleşilor locali a fost fără îndoială PSD, care a pierdut nu mai puţin de zece primari în favoarea partidelor aflate la guvernare.

Astfel primarul oraşului Iernut – Vasile Cornea, cei ai comunelor Aţintiş -Toader Precub, Beica de Jos – Alexandru Gheorghe, Daneş – Nicolae Moşora, Râciu – Vasu Ioan, Viişoara – Ilarie Stoica, Vânători – Adrian Lăpădat, Zagăr – Dan Coroiu, s-au alăturat Partidului Democrat, iar cei din comunele Band – Mircea Rusu, Crăieşti – Vasile Vereş, Gurghiu – Dumitru Boar, Răstolniţa – Gheorghe Mogilă, şi Vătava – Zaharie Şulan, Partidului Naţional Liberal. Un singur primar s-a alăturat social-democraţilor după alegerile din 2004, Aurica Mureşan, din comuna Şincai care a candidat iniţial independent. O situaţie dramatică a fost şi în cazul PNG-CD care a pierdut toţi primarii pe care i-a avut în 2004, nu că ar fi fost foarte mulţi, aceştia fiind Ilie Hărşan din comuna Batoş şi Mihai Şandor din comuna Suplac. Partidul România Mare şi Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat sunt următorii, cu câte un singur primar care a migrat către partidele aflate la putere. Astfel Lucreţia Cadar – PRM, primar al comunei Deda şi Alexandru Măgheran PNŢCD au îngroşat rândurile liberalilor. Din cei cinci candidaţi independenţi care au devenit primari după 2004, trei şi-au găsit o orientare politică, cel mai important fiind evident primarul municipiului Târgu-Mureş Dorin Florea care s-a alăturat Partidului Democrat, devenind chiar preşedintele organizaţiei Judeţene PD Mureş. Ceilalţi doi sunt Dorin Moldovan primarul comunei Solovăstru, care şi-a dat seama că este liberal în esenţă, şi Aurica Mureşan aleasa comunei Şincai, social-democrată acum, evident în "gânduri şi simţire".

PD câştigă
Astfel făcând o statistică a câştigătorilor migraţiei politice lider incontestabil a fost Partidul Democrat cu 10 noi aderenţi, pe locul doi fiind Partidul Naţional Liberal cu nouă primari. Uniunea Democrată a Maghiarilor din România nu a pierdut dar nici nu a câştigat vreun primar, arătând încă o dată că este cel mai constant partid din România şi evident din judeţul Mureş. Dacă la nivel naţional în cei doi ani de la ultimele alegeri locale aproximativ 37% dintre primarii aleşi şi-au schimbat orientarea politică, în Mureş situaţia este cu mult mai bună înregistrându-se doar un procent de 20%. Faptul că judeţul nostru are o marjă a migraţiei politice mult mai mică decât cea la nivelul ţării se datorează primarilor maghiari care nu şi-au schimbat opţiunile politice. Deşi a pierdut cei mai mulţi primari la nivel de judeţ, PSD rămâne cea mai importantă forţă politică românească, fiind devansat doar de UDMR care nu a fost afectat de fenomenul migraţiei politice.

Ce se întâmplă pe plan naţional?
La finalul anului 2006, primul an de când a intrat în vigoare Legea anti-migraţie şi la jumătatea mandatului actual al aleşilor locali, cursa liderilor partidelor pentru atragerea altor primari în partidele lor continuă, în pofida declaraţiilor publice de condamnare a unor asemenea practici. Preşedinţii şi liderii partidelor politice întreţin acest fenomen, din calcule politicianiste mărunte, contribuind la perpetuarea unei specii de politician ignorant fata de valorile politice pe care le afirmă. De remarcat este în primul rând faptul că mai ales iniţiatorii acestui proiect de lege, Partidul Naţional Liberal şi în special Partidul Democrat, au profitat de avantajele migraţiei politice a aleşilor locali aducând, deliberat şi în pofida tuturor declaraţiilor publice, în partidele lor, un număr semnificativ de primari şi consilieri, mai ales în ultimele zile înaintea intrării în vigoare a prevederilor anti-migraţie. În primul an după alegeri, PD a atras un număr de 99 de primari, în al doilea a acceptat înscrierea unui număr de 331 de primari, reuşind astfel să deţină astăzi 786 de primari, doar 47,7% dintre aceştia fiind aleşi în 2004 pe listele democraţilor. PNL în primul an de după alegerile din 2004 a avut o creştere netă de 106 primari, iar în următorul an alţi 103 primari s-au alăturat liberalilor.

Ionel ALBU