La Sovata, cea mai veche vilă devine amintire

12 februarie 2007

Construită la începutul secolului trecut, în 1902, actuala vilă Dacia a căzut pradă uitării. Proprietarii actuali au hotărât că vila cu vedere la lacul Ursu, este veche, urâtă, desuetă, aşa că în locul ei cel mai bine ar arăta o parcare. Supraetajată.

De fapt, la început, au fost două vile. Ridicate pe schelete din grindă de lemn, cu un aspect medieval, erau mândria staţiunii Sovata. Tocmai de aceea, în anul 1950, s-a luat decizia unirii lor, pentru ca cel mai nou şi frumos hotel să funcţioneze acolo. Aşa a luat naştere "Hotelul Sovata". Mii de turişti români şi străini au fost cazaţi în camerele elegante, au luat masa în cel mai luxos restaurant, au admirat priveliştea din cele mai invidiate balcoane. Implacabil însă timpul a trecut, hotelul strălucitor a devenit simplu "Vila Dacia" şi lumea a uitat. Dar clădirea atrage şi acum privirile datorită frumuseţii ei, iar aspectul dezolant trece aproape neobservat. Cel puţin pentru localnici. "Aici m-am născut, şi bunicul meu îmi povestea cum au fost construite cele două vile. Cât de frumoase erau, dar îmi mai povestea şi de beţiile crunte pe care turiştii le trăgeau în restaurantul hotelului. Este o clădire istorică. Dacă ea nu va mai fi, va dispare şi o parte din vraja staţiunii", ne-a spus Feri bacsi. Ilonka, al cărei soţ a fost constructor, ne spune că "vila este aşa de solid construită, încât nici cu buldozerul nu o vor putea da jos noii proprietari".
Discuţia este auzită şi de alţi localnici care "pierdeau timpul la o bere". Fiecare are ceva de spus. Turiştii vin aici tocmai pentru atmosfera unică, pentru lac, pădure, sare, aer curat. Şi sunt încântaţi de clădirile vechi cu aspect bavarez. Parcări etajate au destule la ei acasă şi, de fapt, circulaţia maşinilor în centrul staţiunii ar trebui interzisă, nu încurajată. Aşadar, consens total al localnicilor. Ideea desprinsă de aici este că ceea ce ştim cel mai bine să facem este să distrugem lucrurile frumoase din jurul nostru. Sovata ar trebui conservată, nu distrusă, nici "îmbogăţită".