Home / Social / Colţul pensionarilor

Colţul pensionarilor

Distribuie

Fie vremea bună sau rea, ei sunt la datorie. Împărţiţi pe două grupe: începători şi avansaţi adică grupa mică şi grupa mare. Din grupa mare fac parte pensionarii cu taloane vechi de pensii. Ei sunt seniorii de la colţul pensionarilor. Unii cu bastoane, alţii deşi acuză trecerea anilor, se străduiesc să nu se lase şi se ţin cât se poate de drepţi, sau se reazămă cu nonşalanţă de balustrada ce străjuieşte trotuarul de la intersecţia străzii Înfrăţirii cu Bulevardul 1 decembrie. Grupa mică? Zglobie. Încă se bucură de primele luni de vacanţă. Încă sunt entuziasmaţi de puhoiul de timp liber ce se revarsă peste zilele lor de proaspăt trecuţi în rezervă. Trecuţi la păstrare, nu scoţi din circuit. Zâmbitori povestesc despre vremurile când erau la Şcoala Militară şi aveau un comandant…! Bineînţeles după ce li se dă cuvântul. Colonelul şi în rezervă e tot domn' colonel. Şi stau la colţul străzii şi pun ţara la cale! Dom'le noi n-am făcut politică! -zice unul grav. Ce vorbeşti, dom'le? Ai uitat c-ai fost secretar de partid?-intervine altul. Ei, aş! Ăla era partid? Era politica regimului! Apoi trec în revistă cine ce a mai auzit, ce a mai văzut la ştiri. Vine altul cu ştiri mai sumbre. Aţi auzit? S-a prăpădit …ăla de la tancuri, sau de la cercetaşi sau de la geniu…Dumnezeu să-l odihnească! Dar de X aţi auzit? Ce a mai făcut şi ăla? Măi, a plecat din ţară! Acu' la bătrâneţe? Auzi că primeşte pensia acolo…Om s-a făcut! Dar ăla de la…Da? I-a murit nevasta! Săracul! Şi trec repede peste subiectul "Bătrânei Doamne cu Coasa"…e prea delicat . Oricât de curajoşi ar fi fost pe vremuri, la inundaţii, în luptele cu recoltele socialiste, în faţa mulţimii dezlănţuite în acea decembrie când a explodat "mămăliga" sau când au fost puşi în faţa deciziei: pleci la mama dracului la o unitate din Bărăgan sau treci în rezervă… Subiectul cu trecerea în nefiinţă deranjează! Mai aruncă şi ei câte o privire spre Catedrală. Ce să cauţi acolo fără să fii considerat ipocrit? Şi filozofează despre vrute şi nevrute până la ora prânzului. Unii vin şi după amiaza. Alţii trec şi pe la "una mică"…de ce nu? Vechile metehne rămân. Nu se grăbesc. De acum nu mai sună goarna. Nu se mai dă alarama. Nu trebuie să mai raporteze decât acasă, la neveste, care mai au. Până una alta: Să trăiţi!

Erika MĂRGINEAN


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

FOTO: ”Marș pentru Viață”, la Sărmașu

Distribuie O nouă ediție a evenimentului ”Marșul pentru Viață”, organizat de Biserică Ortodoxă Sărmașu, Fundația …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.