Inaugurarea primului Institut Confucius din Romania

O excelenta cunoscatoare a spatiului asiatic, dar in mod deosebit a celui chinez. D-na Anna Eva Budura – sotia fostului ambasador al Romaniei in China, dl. Romulus Ioan Budura – a petrecut mai multi ani in acest stat, in calitate de bursier si ulterior de inalt functionar in cadrul Ministerului de Externe roman. Cunoasterea culturii chineze in Romania, dar si promovarea bunelor relatii romano-chineze au reprezentat si reprezinta pentru sotii Budura o constanta permanenta. Prezenta alaturi de mai multe personalitati chineze si romane la inaugurarea cu putin timp in urma a Institutului Confucius de la Sibiu, d-na Anna Eva Budura a avut amabilitatea sa acorde un interviu in exclusivitate cotidianului "Zi de Zi" si "Ziarului de Mures".
Reporter: Stiu ca sunteti ardeleanca si cunoasteti foarte bine Sibiul cu toate ca ati fost foarte mult timp plecata din tara. De aceasta data cu ce ocazie la Sibiu si ce impresie v-a facut acest vechi burg transilvan?
Anna Eva Budura: M-am nascut si am crescut la Sibiu. Îi cunosc si îi iubesc zidurile si bastioanele de aparare, strazile, edificiile, parcurile si … parfumul. În ciuda faptului ca l-am parasit în anul 1950 am ramas legata de el cu mii de fire asemenea celor care ma leaga de toate fiintele dragi mie. Ma bucur de fiecare ocazie care se iveste ca sa ma întorc acolo pentru a-i simti pulsul etern tanar, pentru a-i mângâia amintirile trecutului. O asemenea ocazie mi s-a ivit la sfarsitul anului trecut, când cetatea medievala a Sibiului a avut cinstea de a fi capitala culturala a Europei. Vechiul oras, cunoscut de-a lungul istoriei pentru viata lui spirituala mereu în efervescenta, a înregistrat în anul 2007 o implinire fara precedent. El s-a integrat comunitatii din Irlanda pâna în Urali, contopindu-si cultura cu cea a lumii vechi, dar rezervându-si pentru un an statutul de emblema a culturii europene. În aceste împrejurari onorante, urbea moderna a tinut sa dovedeasca lumii ca potentialul ei intelectual îi permite sa aspire la un statut si mai semnificativ, îi permite sa gândesca si sa actioneze dincolo de limitele Europei, sa-si deschida noi orizonturi de cunoastere nemijlocita a culturii si civilizatiei natiunii chineze, una dintre cele mai reprezentative ale marelui continent eurasiatic. Acestei laudabile ambitii i-a dat expresie, la 8 noiembrie 2007, ceremonia inaugurarii Institutului Confucius din Aula "Avram Iancu" a Universitatii "Lucian Blaga" din Sibiu.
Reporter: A fost cu siguranta un eveniment cu semnificatii deosebite în viata cetatii medievale sibiene al carui impact pozitiv se va face simtit abia în timp. Ce personalitati chineze au onorat cu prezenta lor inaugurarea Institutului Confucius de la Sibiu?
Anna Eva Budura: În fata unui numeros auditoriu, reprezentativ pentru autoritatile, cercurile culturale, clericale si militare locale, ca si pentru corpul de cadre didactice si tinerii studenti ai urbei, au consacrat evenimentul si i-au elogiat semnificatiile doamna Rodica Târlea, subprefect al Judetului Sibiu, domnul profesor universitar dr. Constantin Oprean, rectorul Universitatii Lucian Blaga, care gazduieste Institutul, Excelenta Sa domnul Liu Zengwen, ambasadorul Republicii Populare Chineze la Bucuresti, profesorul Cui Xilian, rectorul Universitatii de Filologie si Civilizatie Chineza din Beijing, precum si reprezentantul Ministerului Educatiei si Cercetarii. Profesorului universitar dr. Dumitru Ciocoi-Pop, care a condus cu eleganta festivitatea, i s-a recunoscut cu aceasta ocazie calitatea oficiala de director al Institutului Confucius, calitate pe care o detine împreuna cu profesorul Zhang Wei, de la Universitatea de Filologie si Civilizatie Chineza din Beijing.
Reporter: Pentru a întelege mai bine semnificatia inaugurarii Institutului Confucius as vrea sa precizati caror imperative raspunde înfiintarea lui la Sibiu?
Anna Eva Budura: Amfitrionii evenimentului, domnul rector al Universitatii "Lucian Blaga" din Sibiu, prof. univ. dr. ing. Constantin Oprean si domnul director al nou înfiintatului Institut Confucius din Sibiu, prof. univ. dr. Dumitru Ciocoi-Pop sunt aceia care, printr-o ampla deschidere intelectuala si eforturi perseverente, gândite înca în anii 90 ai secolului trecut, au fructificat tendinta de netagaduit a zilelor noastre, aceea de a cunoaste limba, cultura si civilizatia uneia dintre marile natiuni ale lumii aflata într-o ascensiune spectaculoasa si au oferit românilor sansa de a sarbatori infiintarea primului Institut Confucius din România si într-o capitala culturala a Europei.
Reporter: Impactul cultural-educativ al acestui eveniment de exceptie este incontestabil, dar v-as ruga sa detaliati pe cât posibil viitoarea sfera de preocupari a filialei sibiene a Institutului Confucius.
Anna Eva Budura: Aceasta institutie cu caracter educativ, ce poarta numele marelui pedagog si filosof chinez Kong Zi – Confucius, a luat fiinta în anul 2004 în Republica Populara Chineza ca o organizatie non-guvernamentala. Asa cum se arata în preambulul statutului acesteia, "scopul urmarit si misiunea asumata presupun slujirea unei mai bune cunoasteri în lume a limbii si culturii chineze, dezvoltarii relatiilor de prietenie ale Chinei cu tarile lumii, promovarii dezvoltarii multiculturalismului în lume, pentru a-si aduce contributia la faurirea unei lumi armonioase". Conform aceluiasi document, Institutele Confucius ce iau fiinta în lumea întreaga, deci si cel din Sibiu, urmeaza sa desfasoare activitati pentru predarea limbii chineze si pentru realizarea schimburilor si colaborarilor Chinei în domeniile educatiei, culturii si economiei cu tarile lumii. Ele ofera urmatoarele servicii: organizarea de cursuri de limba chineza si de cursuri de pregatire pentru cadrele didactice care predau limba chineza; furnizarea de material didactic necesar; organizarea de examene de limba chineza si de obtinere a licentelor de predare a limbii chineze de catre cadrele didactice; furnizarea de informatii cu privire la învatamântul, cultura, economia si societatea chineza; desfasurarea de cercetari cu privire la China contemporana. Pentru desfasurarea acestor activitati, în incinta Universitatii "Lucian Blaga" au fost inaugurate salile de cursuri si o sala de lectura unde pot fi consultate cele 3000 volume donate de sponsorii chinezi filialei sibiene ale Institutului Confucius. Odata cu sosirea noului an, cu simbolul zodiacal soarecele ce marcheaza, în mod semnificativ, un nou ciclu de 12 ani al calendarului chinezesc traditional, Institutul Confucius din Sibiu isi începe activitatea cu un curs de taijichuan, gimnastica benefica tuturor vârstelor, ca apoi sa deschida si cursurile de limba si cultura chineza.
Reporter: China – am remarcat cu satisfactie acest fapt si poate îl vor remarca si altii si îl vor lua drept exemplu – este preocupata sa-si "construiasca", dar mai ales sa-si promoveze imaginea în lume. Asemenea institute care raspund unor nevoi reale de educatie si cunoastere reciproca – o initiativa excelenta consider eu – contribuie si la consolidarea imaginii dorite de aceasta tara. Câte astfel de institutii au mai fost înfiintate pâna acum si în câte tari? În România mai avem astfel de filiale si unde anume?
Anna Eva Budura: Pâna în luna iulie 2007, în 50 de tari ale lumii luasera fiinta 170 de Institute Confucius, în cadrul carora se desfasoara o activitate didactica si culturala specifica fiecarei tari; institutele au devenit centre importante menite a promova cunoasterea limbii si civilizatiei chineze si intensificarea schimburilor culturale. La 8 noiembrie 2007, Institutul Confucius din cadrul Universitatii "Lucian Blaga" din Sibiu a devenit unul din aceste centre de raspândire a cunostintelor de limba si civilizatie chineza pe teritoriul României. În cursul lunii decembrie 2007, la Beijing a avut loc reuniunea mondiala a reprezentantilor celor, acum 200, de Institute Confucius din lume, la care au participat domnii prof. univ. dr. ing. Constantin Oprean, rectorul Universitatii "Lucian Blaga" si prof.univ.dr. Dumitru Ciocoi-Pop, directorul Institutului Confucius din Sibiu. In ce priveste rezultatele preocuparii Chinei de a-si "construi" imaginea în lume, cred ca este suficient ca sa va spun ca în prezent numarul celor care învata limba chineza în diferitele tari ale lumii se ridica la 30 milioane. Acest fapt marcheaza o noua etapa în procesul de raspândire a limbii si civilizatiei chineze, când roadele spiritualitatii chineze încep sa fie încorporate în tezaurul cultural al umanitatii spre binele acesteia. Dupa cum am aratat mai înainte, în acest moment Institutul Confucius din Sibiu este primul si singurul din România. Dar, dupa cunostintele mele, mai sunt universitati din România care manifesta interes pentru infiintarea unor filiale ale acestei institutii.
Reporter: Care sunt proiectele dumneavoastra de viitor si la ce anume lucrati în prezent?
Anna Eva Budura: Ma bucur ca mi-ati pus aceasta întrebare. Înseamna ca sunt la o vârsta când pot înca sa-mi fac planuri de viitor. În China se spune ca între 60 si 80 de ani o persoana îsi traieste a doua tinerete. Colegii mei de la Facultatea de Istorie a Universitatii din Beijing si multi prieteni chinezi prin activitatea lor creatoare mi-au dovedit ca afirmata este corecta. Si eu o confirm. Dupa ce m-am pensionat am reusit sa valorific roadele muncii mele de cercetare si experienta contactelor mele cu minunata lume chineza cum nici nu am visat. În anul 2000 am publicat la Editura Paidea primul volum intitulat "Tara simbolurilor. De la Confucius la Mao Zedong", în care am inmanunchiat o serie de biografii ale marilor personalitati chineze si elemente cu valoare simbolistica ale culturii chineze. In cursul anului 2007, am avut bucuria sa ofer cititorilor români volumul intitulat "Triumful dragonului. China în cel de al Doilea Razboi Mondial" si sa predau editurilor volumele "Shenzhou. Taramul zeilor", în care am cuprins textele unui ciclu de emisiuni la radio cu privire la civilizatia chineza si "Diplomatia chineza – premise istorice si spirituale". Am promisiunea editorilor ca ele vor vedea lumina tiparului la începutul acestui an. În aceasta situatie, am început redactarea unei carti, comandate înca cu multi ani în urma de Editura Paidea, despre cultura ceaiului din China, tema care îmi ofera posibilitatea de a cuprinde într-o singura lucrare principalele elemente ale civilizatiei chineze. Totodata, pregatesc documentarea pentru o lucrare despre arta gastronomica chineza.

"…Conform datelor statistice, in momentul de fata, numarul strainilor din lume care studiaza limba chineza, a depasit deja 30 de milioane. Din anul 2004, China a inceput sa infiinteze Insitutul Confucius, o institutie non-profit, al carei scop este predarea limbii chineze si raspandirea culturii chineze. Foarte multe tari si regiuni au manifestat interes pentru aceasta institutie si pana acum au fost infiintate peste 170 de centre in toata lumea. Institutul Confucius din cadrul Universitatii "Lucian Blaga" reprezinta rezultatul bunelor relatii de colaborare dintre Universitatea "Lucian Blaga" si Universitatea Limbii si Culturii din Beijing. Infiintarea sa marcheaza intrarea intr-o noua etapa a studiilor sinologice si a relatiilor de schimburi si colaborari dintre China si Romania in domeniul cultural si educational. Sper si sunt convins ca, Institutul Confucius de la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu va deveni o fereastra prin care prietenii romani, mai ales prietenii tineri, pot cunoaste limba si cultura chineza, o legatura care strange relatiile de schimburi si colaborari dintre China si Romania in domeniul cultural si educational, un pod prin care se pot aprofunda cunoasterea reciproca si prietenia dintre cele doua popoare si mai ales ca va putea juca un rol important in stimularea dezvoltarii pe mai departe a relatiilor de amplu parteneriat, de prietenie si colaborare dintre China si Romania…"
(Fragment din discursul Execelentei Sale, ambasadorul Chinei la Bucuresti, Liu Zengwen, prezent la ceremonia de infiintare a Institutului Confucius din cadrul Universitatii "Lucian Blaga" din Sibiu)

Anna Eva Budura – date biografice
Nascuta în orasul Sibiu în 1931. A absolvit Scoala Pedagogica din Cluj în 1950. In 1956 a obtinut licenta Facultatii de Istorie a Universitatii Beijing din Republica Populara Chineza, ca bursiera a statului român. Ulterior a lucrat în Ministerul Afacerilor Externe, la Ambasada României din Beijing si la Directia Presei. Din 1967 s-a dedicat muncii de cercetare în cadrul Institutului de Studii Istorice si Social Politice. In 1983 a sustinut teza de doctorat cu tema "Lupta de rezistenta antijaponeza a poporului chinez, 1931-1945". A elaborat lucrari semnificative cu privire la istoria Chinei si a altor tari din Asia, a publicat studii si articole despre civilizatia chineza. Functioneaza ca profesor asociat la Universitatea "Ovidius" din Constanta.

A consemnat
Nicolae BALINT