Home / Cultură / Ion Chinezu – o personalitate plurivalenta (VI)

Ion Chinezu – o personalitate plurivalenta (VI)

10922_vechiu.gifGazetar, critic literar si traducator din literatura maghiara si germana, Ion Chinezu a fost o personalitate culturala emblematica a timpului sau, circumscrisa in cel mai inalt grad spatiului muresean (si implicit celui transilvanean) caruia ii apartinea nu numai prin nastere, dar si ca formatie spirituala. I s-au dedicat mai multe studii si lucrari, iar orice referire la cultura ardeleana din perioada interbelica, l-a cuprins in mod firesc si pe Ion Chinezu.
Profesori, gazetari, juristi, istorici, diplomati, oameni de cultura, politicieni… Caractere aparte si destine exemplare. Mureseni care s-au ridicat din mijlocul unui popor oprimat si care au considerat ca au o datorie de onoare si de constiinta in acelasi timp sa formeze nu numai profesionisti pentru anumite domenii, dar si conducatori. Intr-o vreme in care era imperioasa nevoie de lideri. Au facut-o cu un spirit de sacrificiu rar intalnit. Pe parcursul catorva episoade, cotidianul "Zi de Zi" isi propune sa va readuca in atentie aceste personalitati intrate din nefericire intr-un nemeritat anonimat. Poate ca din cand in cand mai avem nevoie de exemple… de altfel de exemple.
Bursier la Budapesta si Paris, profesor la Targu Mures si Cluj
Nascut la Santana de Mures, in anul 1894, intr-o foarte modesta familie de tarani, Ion Chinezu a ajuns mai tarziu sa studieze literatura si filologia romanica la Budapesta si Bucuresti. Ca bursier al Universitatii din Cluj, a audiat la Paris cursurile de estetica ale lui Victor Basch, precum si pe cele de literatura comparata ale lui F. Baldensperger si P. Hazard. Teza sa de doctorat, "Aspecte din literatura maghiara ardeleana, 1919-1929", sustinuta la Cluj in 1930, a fost foarte apreciata de Nicolae Iorga, care l-a situat pe Chinezu in randul celor mai apreciati exegeti ai literaturii maghiare din acea vreme. Ceea ce este remarcabil la Chinezu, este faptul ca el s-a pronuntat pentru cunoasterea operei literare a minoritatilor, prin cunoasterea mai intai a ambiantei istorice, geografice, sociale si culturale in care a fost creata opera. "Am socotit totdeauna ca a cunoaste literaturile popoarelor care ne inconjoara, e un lucru tot atat de important pentru noi, ca si familiarizarea cu marile curente ale Occidentului…", scria Ion Chinezu intr-un articol publicat in 1935, in revista clujeana "Gand romanesc", revista pe care tot el o intemeiase in 1933 dupa ce, pentru scurt timp, functionase ca profesor de liceu la Targu Mures. In micul oras muresean, a intemeiat publicatia "Muresul", care din pacate a avut o scurta existenta. Abia ulterior, Ion Chinezu s-a transferat la Cluj unde, intre anii 1927-1930, a fost profesor la Liceul Gheorghe Baritiu.
Luptator pentru Unire si alunecarea spre dreapta
In anul 1918, era inca student la Budapesta, fapt care nu l-a impiedicat pe tanarul Ion Chinezu sa participe activ la dezbaterile politice si evenimentele care se petreceau in capitala maghiara. Era un an crucial in istoria europeana, dar si in istoria romanilor, trei imperii in agonie – printre care si Imperiul Austro-Ungar – se prabuseau definitiv. A revenit la Targu Mures si impreuna cu D. Antal, fost coleg de studii la Budapesta, a mobilizat taranii din satele muresene sa trimita delegati la Alba-Iulia de 1 Decembrie 1918. Peste ani, in revista sa "Gand romanesc", rememorand acele clipe, Ion Chinezu, scria: "…Abia intorsi dintr-un razboi care a semanat jalea in mai toate casele, acesti tarani n-au pregetat sa porneasca la drum in toi de iarna, pentru ca prin prezenta lor sa intareasca hotararile ce urmau sa fie luate in istorica cetate". Incepand din anii '35-'36, Chinezu a alunecat usor spre dreapta, intr-o perioada in care si alti intelectuali romani de marca, au facut acelasi lucru. Acest fapt se petrecea in conditiile in care pericolul reprezentat de afirmarea tot mai agresiva a revizionismului teritorial in plan european devenea din ce in ce mai evident, fapt caruia i se adauga si pericolul reprezentat de izbucnirea unui eventual razboi, dar si "seductia" miscarii de stanga in Europa, miscare careia se dorea a i se da o replica de dreapta pe masura. "Nu suferim destul, pentru cate ne sunt date sa traim in viata", spunea in 1966, cu putin timp inainte de a muri, Ion Chinezu. Aproape orb si incapabil de a se mai misca, acesta avea probabil anumite remuscari si regrete. Un om care traise in vremuri de grea cumpana si se comportase admirabil, dar care la un moment dat se lasase influentat de miscarea de extrema dreapta.

Nicolae BALINT

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Muzeul Județean și Biblioteca Județeană, redeschise!

Instituțiile de cultură își reîncep treptat activitatea, în prima fază urmând a se redeschide Muzeul …