Home / Social / „Lumini si umbre”, un remember al stilurilor secolului al XIX-lea

„Lumini si umbre”, un remember al stilurilor secolului al XIX-lea

Distribuie

p_c65646.jpg
Chiar daca unora li se pare ciudat, totusi exista Muzeu de Arta în Târgu-Mures si unul cu traditie de aproape o suta de ani. Raspunsul la întrebarea unde lucrez, de cele mai multe ori, nu face decât sa stârneasca mirarea existentei unui astfel de loc în orasul nostru, desi este plasat din 1913 exact în acelasi loc si anume în Palatul Culturii la etajul trei. E drept ca acesta cladire este notorie în primul rând prin Sala de oglinzi sau Filarmonica dar este totusi un Palat, deci un loc vast care gazduieste mai multe institutii care se manifesta în zona culturalului.
Construit într-o perioada de început de secol XX spectaculoasa ca ritm în procesul de modernizare arhitecturala a orasului, Palatul Culturii îsi deschide portile în toamna anului 1913 oferind spre vizitare si o galerie de arta al carei patrimoniu initial era destul de modest ca numar de lucrari, dar consistent ca valoare. Toate obiectele cu care s-a initiat pinacoteca, se regasesc în expozitia permanenta „Lumini si umbre” ca un remember la acele vremuri si ca o reverenta la initiativa deschiderii unui astfel de lacas de cultura.  

Romantism si realism în prima sala
Expozitia îsi propune o „rasfoire” a stilurilor artistice care s-au perindat de-a lungul secolului al XIX-lea cu prelungire pâna în primul sfert al veacului recent încheiat, cu o coagulare tematica a salilor de expunere. „Portretul primarului Bernady”, de factura academica, este cel care da tonul primei sali de expunere axate pe imortalizarea diferitelor chipuri de epoca. Din cel mai vechi unghi de timp îsi face aparitia portretul de aparat al unei elegante doamne burgheze care se dorea înfatisata de catre pictorul Barabas Miklós, mult mai frumoasa decât în realitate, aceasta deformare poytiva a realitatii fiind o caracteristica a stilului Biedermeier. Lucrarile maestrului Lotz Károly cu griurile stinse, atingerile usoare de penel, chipurile delicate si senzuale, ne amintesc de acel „mal du siécle” al romanticilor, atât de uzitat exact acum doua veacuri.
Romantismul a fost succedat stilistic de realism ca o reactie la exaltarile acestuia. Printr-un limbaj clar, accesibil si neinitiatilor, în concordanta perfecta cu manifestarile realismului european, pânza „Culesul cartofilor” de Pataky Laszlo, trateaza un subiect uzual: oamenii simpli, la munca în cadrul naturii si uzuantelor lor.

Scoala de la Barbizon prezenta în sala a doua
Sala a doua gazduieste lucrari executate de exponenti ai Scolii de la Barbizon care amplifica prestigiul colectiei prin integrarea unor adevarate capodopere semnate de Mihaly Munkacsy si Paal Laszlo. La toti se simte aceeasi dragoste pentru vegetatie, pentru pasta densa si culoarea vitala. Având ca sursa de inspiratie peisajele barbizoniene si refuzând acomodarea la factura stilului oficial, conservator, Colonia de arta de la Baia Mare e prezenta prin lucrarile reputatilor artisti: Ferenczy Karoly, Thorma Janos sau Reti Istvan.
Cea de-a treia sala îsi doreste sa introduca privitorul într-o atmosfera mai calda si mai familiara aducând în prim plan figura umana în diverse ipostaze: portret, nud sau scene de interior si în pandant, natura, ca loc de desfatare a fiintei umane: Paczka Ferenc „Femeie ghemuita”, „Venus dormind” de Lizen Mayer Sandor, cu încarcatura senzuala evidenta.
Aceasta sala este dominata de ampla compozitie „Adam si Eva” de Vaszary Janos tratata aproape monocrom, în tonuri de verde. Desi abordeaza o tema religioasa, îsi propune mai mult un studiu al corpului uman, fara a ajunge însa la o rezolvare desavârsita. Adieri impresioniste se simt în lucrarea lui Mark Lajos „Intimitate” în care verdele si rosul în tuse scurte, se joaca, recompunând un colt de natura în care prezenta feminina anima atmosfera.

Motivele religioase, abordate în salile patru si cinci
Salile patru si cinci sunt dedicate în special motivelor religioase abordate din diverse puncte de vedere si adaptând diferite influente: fie pe directie clasica franceza cum e lucrarea lui Hegedus Laszlo „Capul lui Cristos”, fie pe linia mostenirii renascentiste: „Iov credinciosul” de Kardos Gyula si „Legenda Sf. Margareta” de contele Zichy Istvan. „Dansul Salomeei” de Eder Gyula, tinând în mâna trofeul intrigilor si ambitiilor feminine, da amplitudine acestei sali prin verticala ferma. Ca un instantaneu fotografic ni se dezvaluie, impununându-se prin dimensiuni si prin minutia detaliului pânza „Alhambra”, autor fiind Wagner Sandor. O lucrare monumentala, care patroneaza cea din urma sala, de data aceasta dintr-un tarâm nepârjolit de soarele hispanic este „Cetatea Jaice” de Spanyi Bela. Virtuozitatea artistului rezida în modul în care la dimensiuni impresionante peisajul prinde viata. „Drum în clar de luna” de Olgyay Ferenc surprinzand natura în solitudinea ei, încheie aceasta incursiune în lumea picturii clasice maghiare, prin ceea ce am punctat oferind doar niste repere care sa stârneasca potentialul privitor întru desfatare.
Dorinta mea, nu chiar utopica, ar fi ca macar o ora din viata fiecaruia sa fie destinata vizitarii acestui minunat loc de „trecute doamne si domnite” ale culturii, eu oferindu-va doar o farâma, si aceea, scrisa, din frumusetea vizuala a locului.
Istoric de arta Cora FODOR


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

FOTO: ”Marș pentru Viață”, la Sărmașu

Distribuie O nouă ediție a evenimentului ”Marșul pentru Viață”, organizat de Biserică Ortodoxă Sărmașu, Fundația …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.