Pasi sunt. Avem nevoie de strategie de sanatate

Cotidianul Zi de zi a initiat seria de întâlniri cu diverse personalitati muresene din diferite domenii de activitate într-un serial sub egida „Conferintele Zi de zi” prin care urmarim sa vedem care sunt proiectele si strategiile pe urmatorii 10 – 15 ani în judetul Mures.
Miercurea trecuta, 20 ianuarie, am început cu „Conferintele Zi de zi – Sanatate, respectiv Sistemul public de sanatate, UMF si Sistemul privat de sanatate”. Ne-au onorat cu prezenta Radu Crisan – presedintele Casei Judetene de Asigurari de Sanatate (CJAS) Mures, Ladislau Schwartz – directorul Spitalului Clinic Judetean Mures, Florin Gomotîrceanu – directorul Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Târgu-Mures, Florin Buicu – fost director al Directiei de Sanatate Publica Mures si Mihai Porutiu – fost presedinte al CJAS Mures, care au dezbatut principalele probleme existente în sistemul sanitar din România si implicit din Mures, precum si perspectivele de dezvoltare ale sistemului muresean de sanatate. Astfel, în cazul unei fructuoase colaborari între factorii de decizie si reprezentantii domeniului medical, Muresul ar putea fi unul din primele judete din România în care turismul medical sa devina certitudine, dar si o valoroasa sursa de venituri.

„Casa Nationala de Asigurari de Sanatate trebuie scoasa de sub tutela Ministerului Sanatatii si pusa în subordinea unei comisii parlamentare care sa-i controleze activitatea”

Zi de Zi: Ce ne-am putea astepta sa se întâmple în sistemul muresean de sanatate, în urmatorii 10-15 ani?
Ladislau Schwartz, directorul Spitalului Clinic Judetean Mures: În primul rând consider ca sistemul nu este bine organizat. Nu se pune baza clara pe furnizare de servicii si de platire a acestor servicii. Aparitia Legii nr. 145 a fost binevenita. Legea a fost una de protectie sociala si spunea clar, din acel moment  doctorii sunt furnizori de servicii de sanatate. Daca sunt furnizori de servicii de sanatate, înseamna ca ei trebuie sa primeasca atâtia bani câta sanatate furnizeaza. Cantitativ, calitativ si din punct de vedere al altor componente. si la vârful acestei piramide se afla Casa de Asigurari de Sanatate, care colecteaza banii de la angajatori si angajati. Acest triunghi, daca ar functiona, nu ar mai fi asa mari probleme financiare în sistem.
Zi de zi: Acest triunghi nu functioneaza. De ce?
Ladislau Schwartz: Pentru  ca vârful asigurarilor, presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate functioneaza ca ministru secretar de stat sub Ministrul Sanatatii. Banii care se colecteaza de la asigurati îi colecteaza Ministerul Finantelor. Prin aceasta banii se duc la Ministerul Finantelor. Dar sunt într-o oala mare si niciodata presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nu stie exact pe ce bani sta. Se primesc bani cu târâita de la Guvern. Din acest punct de vedere este o disfunctionalitate majora, pentru ca s-a dorit un control si asupra furnizorilor de servicii si asupra banilor. Vorbesc despre furnizarea de serviciu ceea ce înseamna munca doctorului, a cadrului mediu, a tuturor utilitatilor, medicamente, materiale sanitare, acestea ar fi cvasi-acoperite. Peste acest lucru vine Ministerul Sanatatii, cu ideea care s-a lansat acum. Pâna în iulie 2010, spitalele sa treaca în subordinea Consiliilor Locale. De aici vin dupa aceea fondurile de investitii în reparatii cladiri si alte chestiuni, care iarasi îti dau o gura de aer tie ca manager de spital si este al doilea component în finantarea sa ca spital. La capitolul dotari, mai este legea care spune ca primele investitii pentru dotari trebuie sa fie de la Ministerul Sanatatii. Pâna ce aceste lucruri în sistemul public nu se pun la punct, iar asigurarile private sa intre si sa aduca bani pe tema respectiva, pâna atunci va fi ce este. Este o decizie politica si solutia mea pe care o vad este ca, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate trebuie scoasa de sub tutela Ministerului Sanatatii si pusa în subordinea unei comisii parlamentare, fie din Camera Deputatilor, fie din Senat, o comisie de sanatate care sa-i controleze activitatea.
Radu Crisan, presedintele Casei Judetene de Asigurari de Sanatate Mures: În judetul Mures, peste jumatate din banii care sunt la Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate sunt ai spitalelor. În momentul de fata, în relatia contractuala cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate sunt 15 spitale, 12 publice si trei private. Din informatiile neoficiale pe care le avem, se mai deschid vreo sase spitale, din care doua si-au exprimat deja intentia de a intra în relatie contractuala cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate. Deci, în 2010 vom avea un buget care în cel mai bun caz va fi la fel cu cel din 2009, numai ca de data aceasta se va împarti la 21 de spitale. Istoric vorbind, numarul de pacienti ar trebui sa fie relativ constant. Asta e teoretic. Practic, stim foarte bine ca lucrurile nu se vor întâmpla asa. Avem experienta împartirii Spitalului Clinic Judetean de Urgenta, care atunci când s-a divizat, numarul de servicii nu au fost jumatate – jumatate. Tot în teorie, banii urmaresc pacientul. Pentru pacientul dintr-un judet al Moldovei care este operat în Mures, banii vin la Mures. Însa numarul de pacienti care vin în Mures este limitat de un buget dinainte stabilit.

“Bugetul este oarecum în concordanta istorica cu numarul de pacienti tratati”

Zi de Zi: Au fost facute de-a lungul timpului solicitari ca suma de bani alocata Casei de Asigurari de Sanatate Mures sa fie în concordanta si cu acesti pacienti veniti din alte zone ale tarii?
Radu Crisan: Bugetul este oarecum în concordanta istorica cu numarul de pacienti tratati. Dar adresabilitatea creste. Pacientii care sunt pusi pe liste de asteptare nu sunt luati în evidenta ca si cum ar fi servicii oferite, pentru ca nu au fost oferite în judetul Mures. Oricum, bugetul judetului este mult peste încasarile care se fac în judet.
Florin Buicu, fost director al Directiei de Sanatate Publica Mures: În judetul Mures se aduna 1.500 de miliarde de lei vechi si se cheltuiesc 5.000 de miliarde de lei vechi.  

“Banii se aloca dupa ureche. Nu are legatura nici cu istoricul, nici cu pacientii de pe listele de asteptare, ci doar cu serviciile oferite”

Radu Crisan: Poate pe de alta parte, din tara se realoca bani aici, tocmai observându-se importanta acestui centru medical care este Târgu-Muresul.
Mihai Porutiu, fost presedinte al Casei Judetene de Asigurari de Sanatate: Bugetul pentru judetul Mures se aloca dupa ureche. Dupa istoricul pacientilor tratati. Aici e greseala sistemului. Banii se aloca dupa ureche. Nu are legatura nici cu istoricul, nici cu pacientii de pe listele de asteptare, ci doar cu serviciile oferite. Ar fi nevoie ca la nivelul Ministerului Sanatatii, sau al Colegiului Medicilor sa se defineasca exact ca în occident acele caiete de buna practica. Totul ar deveni dintr-o data extrem de simplu. N-ar mai fi niciun fel de încurcaturi nici cu bugetul, nici cu alte povesti. Vii doar si verifici: Spitalul Mures, cât ai muncit si cât ai realizat? Atâta. Bun. Eu, ca si Guvern vin si constat ca la un moment dat am un deficit de 5 milioane de euro pe an. Verific deconturile, sunt corecte? Daca da, vin cu bani de la bugetul de stat si suplimentez deficitul.

“Nu e vina medicilor ca banii nu intra. Serviciile trebuie platite”

Florin Gomotîrceanu, directorul Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Târgu-Mures: Tariful unui spital universitar trebuie sa fie mai mare decât cel al altui spital. S-a ridicat problema pachetului minim de servicii medicale care ar trebui sa apara si trebuie sa se înteleaga ca în România sanatatea costa. Statul român trebuie sa-si asume aceasta realitate si sa spuna, noi statul romîn, de banii care dispunem putem oferi atâtea servicii medicale la toata lumea. Un alt aspect este cel legat d
e ghidurile de practica medicala. Ar trebui sa se spuna în felul urmator, de exemplu, în apendicita acuta se fac urmatoarele manopere, se dau urmatoarele medicamente, iar durata medie de spitalizare este de atâta. Majoritatea apendicitelor acute ar trebui sa se încadreze în acest procent. Daca un medic nu se încadreaza în acest procent de cheltuieli pentru apendicita acuta, o luna, doua luni, se ridica o problema: spitalul, Colegiul Medicilor trebuie sa intervina si sa vada care este problema cu acel medic. Fie lui i se adreseaza numai cazuri foarte grave, fie nu respecta niste proceduri. si atunci fie îl tii în sistem, fie îi dai drumul. S-a ridicat problema finantarii spitalelor. În Târgu-Mures vin foarte multi pacienti de afara. Anul trecut la Spitalul Clinic Judetean de Urgenta s-au facut 50 de mii de cazuri rezolvate pe spitalizare continua. Asta spune foarte multe. S-a spus ca banii urmeaza pacientul. Banii nu urmeaza suficient pacientul. Deci din cele 50 de mii de cazuri rezolvate, spitalul ar fi trebuit sa primeasca mult mai multi bani. Din pacate nu s-a putut. Daca discutam pe perspectiva urmatorilor ani, consider ca una dintre problemele care ar trebui rezolvate este decontul serviciilor medicale pe care le facem. Nu este vina medicilor ca banii nu intra. Tu ai facut niste servicii, acele servicii trebuie platite.
Radu Crisan, presedintele Casei Judetene de Asigurari de Sanatate Mures: Teoria suna frumos la Spitalul Clinic Judetean de Urgenta. Acesta va rezolva toate urgentele si numai în limita disponibila de bani va rezolva toarte cazurile cronice care le va pune pe lista de asteptare. Problema este ca aceste boli acute, urgente majore sunt foarte mari cheltuitoare de bani în toata lumea.
Florin Gomotîrceanu: Acest spital, prin profesionalismul pe care îl dovedeste, atrage foarte multe cazuri complexe care costa foarte mult. Una este ca într-un spital sa tratezi zece mii de cazuri uniform distribuite din punct de vedere al complexitatii si alta este sa tratezi zece mii de cazuri din care sa zic mai mult de jumatate sunt foarte grave.  

“În România pornim la o problema dinainte de 1989, chiar si dupa 1990, în care spitalele functionau astfel: derulau servicii si aveau un buget global”

Zi de zi: Ne întoarcem la viitorul sanatatii de stat ca si cazuri concrete…
Florin Buicu, fost director al Directiei de Sanatate Publica Mures: În primul rând trebuie facuta o clarificare. Exista o diferenta între sanatate si sistemul de sanatate. Sanatate pe lânga sistemul de sanatate mai înseamna si altceva. Noi acuma vorbim de sistemul de sanatate. La nivelul judetului Mures avem o situatie data. La momentul de acum, si teoretic exista masuri în plan operational care trebuie luate azi, mâine, poimâine ca Spitalul Clinic Judetean de Urgenta sa poata oferi servicii pentru ca are datorii de nu-si mai vede capul, si masuri pentru care teoretic va fi un plan strategic pentru urmatorii ani. Din punct de vedere operational, problemele pe care le au spitalele sunt problema financiara, în anumite spitale problema de resurse umane, gen anestezist, si asa mai departe si problemele legate de infrastructura cu toate componentele ei. De la cum arata salonul pâna la proprietatea spitalului. Daca trecem mai departe referitor la partea de public, respectiv partea de privat, aici sunt doua amanunte. Partea de public ar însemna Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. În România pornim la o problema dinainte de 1989, chiar si dupa 1990, în care spitalele functionau astfel: derulau servicii si aveau un buget global. Ai cheltuit atât, poftim banii, fara sa existe o defalcare. Meteahna aceasta s-a pastrat chiar si în momentul în care au aparut asigurarile sociale de sanatate, pentru ca în loc sa pornesti de la baza în sus si sa spui: tratam în România un milion de apendicite si sa calculezi cât costa o apendicita s-a pornit de sus în jos. Adica noi avem atâtia bani la sanatate pe care de sus în jos i-am împartit. si atunci degeaba noi venim si spunem: Colegiul Medicilor e de vina, pentru ca, Colegiul Medicilor trebuie sa vina sa ne spuna, sa ne dea ghidul de practica. Daca vine Colegiul Medicilor si ne da ghidul de buna practica, statul, Guvernul, nu e în stare sa scoata atâtia bani.
Radu Crisan: De exemplu, pe obstetrica-ginecologie specialitatea mea, s-a elaborat ghidul de buna practica. Niciun spital din România sau foarte putine, sunt în stare sa le respecte. Spune în boala cutare sa faci primul lucru, RMN. Câte spitale au RMN? Daca nu le ai te trimite altundeva.

“La pachetul de baza trebuie sa aiba toata lumea acces”

Florin Buicu: si atunci în loc sa mergem de jos în sus la fundamentarea costurilor, mergem de sus în jos. Avem atâtia bani împartim pe centre, pe judete, vedem care cere mai mult, care face scandal sa dam acolo banii. Referitor la partea de asigurari de sanatate, daca asigurarile normale au aparut, pilonul unu, doi, trei, probabil ca viitorul va fi reprezentat si în asigurarile de sanatate de o chestie de genul: avem asigurarea de sanatate care o plateste toata lumea. Pe aceasta asigurare sociala de sanatate care are o valoare minima, teoretic ar trebui sa mearga numai catre spitalele statului, unde statul are interes sa spuna: trebuie sa furnizez serviciile respective în spitalele care sunt de interes national. Asta înseamna acel pilon unu. Un pilon doi care ar putea însemna o diminuare a valorii platite în momentul de fata de asigurarea sociala, 5,2 cu 5,5 total 10,7. Acel pilon doi în care ar putea sa plateasca teoretic toti, din 10,7 platim 8 pe social. Pe social finantam numai spitalele de interes public. Diferenta de 2,7 sau cât o fi, plus las la latitudinea populatiei sa plateasca cât o vrea pe pilonul doi, înseamna bani care merg pe un pilon doi care pot oferta si furnizorul public dar si furnizorul privat. si un pilon trei care înseamna ca eu voluntar ma duc si îmi fac o asigurare privata de sanatate care se duce practic pe privat, pe conditii deosebite, etc. Poate fi o solutie.  
Mihai Porutiu, fost presedinte al Casei Judetene de Asigurari de Sanatate Mures: Marea problema în România este ca toata lumea crede ca trebuie sa se îndestuleze si din pilonul doi si din pilonul trei. Pentru ca asa au fost crescuti de pe vremea comunistilor. Sanatatea e pe gratis. si atunci toata lumea are drept la tot.
Radu Crisan: La pachetul de baza trebuie sa aiba toata lumea acces. Eu am experienta lunii acesteia, având în vedere ca la sfârsitul lunii decembrie au fost medicamente în farmacii dar nu s-au platit de catre Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate. Luna aceasta, toata lumea se prevaleaza de o chichita care scrie în contract, ca medicii au dreptul sa scrie si pâna la trei luni daca tratamentul nu se schimba. Iar în ianuarie, majoritatea doctorilor scriu în loc de o reteta pe o luna si sa am câte o reteta în fiecare luna, îmi scriu pe trei luni si o sa apara o suma enorma platita pe medicamente în aceasta luna.

“Normal ar fi ca spitalelor sa li se dea rang de autonomie”

Zi de zi: Sa revenim la sistemul de sanatate din judetul Mures…
Florin Buicu, fost director al Directiei de Sanatate Publica Mures: Sistemul de sanatate din Mures este alcatuit din cabinetele medicilor de familie, ambulatorii de specialitate publice si private, spitale publice si private, partea de transport, furnizori la domiciliu, farmacii. E situatie de criza, trebuie luate masuri de criza. În momentul de fata bani nu avem. Criza nu s-a terminat si probabil ca anul 2010 va fi un pic mai greu decât anul 2009. Asta si datorita faptului ca în 2009 s-a luat decizia aceea care la vremea respectiva a fost buna, practic de împingere a datoriilor de la una – trei luni, la peste 180 de zile. Asta s-a mai facut si în urma cu trei ani. De la 15 zile la 30 de zile, de la 30 de zile la 90 de zile si a uite asa s-au prelungit datoriile.

“Pâna când nu se va face ordine în sistem si regulile foarte clare, banii nu vor
ajunge”

Zi de zi: În cazul în care criza economica se va mai îndulci, problemele sistemului de sanatate se vor mai risipi?
Florin Gomotîrceanu, directorul Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Târgu-Mures: Daca o sa trecem perioada de criza, chiar sunt si eu curios sa vad daca se va ajunge vreodata sa se spuna daca banii pe care îi avem ne ajung. Pâna când nu se va face ordine în sistem si regulile foarte clare, banii nu vor ajunge. Prima data trebuie sa stabilesti niste reguli foarte clare si dupa aceea sa te finantezi corespunzator.

“Spitalul ar trebui sa aiba mai multe surse de venit. Una dintre sursele potentiale de venit este aceasta activitate privata”

Zi de zi: Considerati ca pe viitor privatul va lua locul bugetarului?
Mihai Porutiu, fost presedinte al Casei Judetene de Asigurari de Sanatate Mures: Da. Sa luam de exemplu în Occident. Medicul sta pâna la ora doua, dupa care merge în privat. El de acolo face bani.
Florin Gomotîrceanu: Normal ar fi ca spitalelor sa li se dea rang de autonomie. Exista o autonomie foarte clara a spitalelor si tu ca spital în momentul în care ai aceasta autonomie sa poti dezvolta si activitate privata. Asa se întâmpla si în Occident. Îti opereaza medicul de dimineata de la opt pâna la ora doi dupa-masa, sala de operatii ti-e libera, ai pus-o în sistem privat si scoti niste bani. În momentul de fata spitalul este legat prin cordon ombilical de Casa de Asigurari. Aceasta situatie nu este normala. Spitalul ar trebui sa aiba mai multe surse de venit. Una dintre sursele potentiale de venit este aceasta activitate privata. Sigur ca într-un spital cu o activitate intensa de 24 de ore din 24 de ore nu poti sa faci acest lucru. Dar printr-un management bun poti gasi nise în care sa dezvolti aceasta activitate privata.
Zi de zi: La ora actuala exista legislatie în acest sens?
Florin Gomotîrceanu: Cred ca legislatia permite.

“Comunitatea locala vine si spune: am bagat banii într-un spital, cum sa îl închidem?”

Zi de zi: Care este proiectia dumneavoastra în ceea ce priveste spitalele din judetul Mures? Câte vor ramâne?
Radu Crisan, directorul Casei Judetene de Asigurari de Sanatate Mures: Spitalul de la Reghin. Eu, care am lucrat acolo, consider ca este util, dar acolo trebuie o investitie majora, având în vedere ca dupa cum stiti este retrocedat. Nimeni nu are voie sa investeasca nimic în el. Nu trebuie sa calculam ca sunt 32 de kilometri pâna la Târgu-Mures, trebuie sa calculam ca mai sunt 65 de kilometri pâna la Toplita. si vine Toplita la Reghin. Spitalul din Sarmas. Are trei medici, din care unu este manager. Are medic de urgenta care este manager, un medic de interne si unul de pediatrie. Linia de garda nu poate functiona pentru ca potrivit legii trebuie sa fie minim cinci medici.
Florin Buicu: Acolo (n.r. la spitalul din Sarmas) s-a investit si este pacat sa nu îl folosesti. Dar din punct de vedere al organizarilor… marea problema aici apare. Comunitatea locala vine si spune: am bagat banii într-un spital, cum sa îl închidem? În ceea ce priveste Sovata, consider ca aici trebuie sa existe centrul medical balnear dar nu neaparat spital.
Radu Crisan: Pâna acum sase luni spitalul din Sovata avea un doctor care era si manager, acum are doi doctori din care unul este manager, iar când medicul pleaca în concediu de o luna, nu se închide spitalul. Nu au servicii, dar trebuie sa plateasca salariul, curentul. si vine managerul respectiv si spune: nu am bani de salarii. Bun. Ce se întâmpla? Ce servicii nu ti-am platit? Pai, mi le-ai platit pe toate dar nu am bani de salarii.
Florin Buicu: Pentru ca aici problema e în felul urmator: serviciul medical în momentul de fata înseamna de fapt raportarea activitatii medicului. Sovata teoretic, având asistente, când medicul este în concediu, ar putea sa intre pe îngrijire la domiciliu. Asistentele acelea care stau pe acolo sa mearga pe varianta de a scoate niste bani, iar cladirea aceea ar putea fi luata de primar, care sa adune medicii specialisti, carora sa le spuna: mai fratilor, daca vreti, luati-o!

“La nivel strategic a existat o initiativa a unor spitale, institute, clinici regionale de urgenta, ca pe pe fiecare euroregiune de dezvoltare sa existe un spital”

Zi de zi: Sa discutam despre vesnica problema a spitalului regional. Ce exista si ce va fi?
Radu Crisan: Daca se va legifera ca un institut regional sa fie finantat mai mult decât oricare spital, atunci va trebui sa avem si un spital care sa trateze si acei pacienti ce pot fi tratati în orice municipiu. si care sa fie finantate la fel ca orice alt spital municipal. Nu putem finanta apendicita de la Institutul regional mai mult, dublu decât cea de la Reghin. Pentru ca nu e normal.
Florin Buicu: La nivel strategic a existat o initiativa a unor spitale, institute, clinici regionale de urgenta, ca pe fiecare euroregiune de dezvoltare sa existe un spital. Una din euroregiuni trebuia sa fie Târgu-Mures. Ideea e ca acele opt institute sa fie finantate din bugetul de stat, pentru ca sunt ale statului, sunt de interes national si nu le poate suporta o comunitate mica. Institutul Regional trebuie sa aiba toate dotarile necesare pentru orice fel de patologie care trebuie sa fie tratata din euroregiune.

“Cladirea noua a spitalului regional ar însemna aproximativ 450 de paturi”

Zi de zi: Care este rostul celuilalt spital nou regional?
Florin Buicu: În cladirea Spitalului Judetean de Urgenta exista aproximativ 200 de paturi de la Institutul de Urgenta pentru Boli Cardiovasculare si Transplant si vreo 900 ale spitalui. Daca aplici normele, în cladirea principala nu ar încape mai mult de 700 de paturi. Cladirea noua a spitalului regional ar însemna aproximativ 450 de paturi care ar duce o parte din paturile din cladirea principala care s-ar muta acolo si o alta parte de paturi care ar veni din cladirile din Târgu-Mures.
Radu Crisan: Trebuie sa îndeplineasca norma per metri patrati si per numar de paturi si sa fie functionale.
Florin Gomotîrceanu: Normele europene spun de trei – patru saloane cu grup sanitar propriu…

“Ambulatoriile private, de specialitate, sunt de obicei rentabile pentru ca sunt sase – sapte – opt medici acolo“

Zi de zi: Sa trecem la ambulatoriile de specialitate…
Radu Crisan: Ambulatoriile de specialitate au finantare din aceeasi sursa si cu acelasi tarif. Exista un sistem de punctare cu zece, 15, 25 de puncte care se înmulteste cu un tarif care este negociat o data pe an, anul acesta fiind de 70 de bani un punct. Pentru o consultatie de control un medic specialist sau primar primeste zece puncte, adica sapte lei, pentru o consultatie initiala, primeste 15 puncte. În sistemul public, în 99% din cazuri ambulatoriile sunt suportate din alte surse pentru ca nu sunt rentabile. Ambulatoriile private, de specialitate, sunt de obicei rentabile pentru ca sunt sase – sapte – opt medici acolo.
Florin Buicu: Una e un cabinet cu bolnavi de diabet unde ai rulaj mare si alta e un cabinet de endocrinologie din policlinica unde ai zece bolnavi.
Florin Gomotîrceanu: Sunt medici care aduc bani în ambulator si trebuie sa îi tii si medicii care nu aduc bani.
Ladislau Schwartz, directorul Spitalului Clinic Judetean Mures: Nu mai face contract cu Casa cu ei, pentru ca nu sunt rentabili. La ora actuala în mâinile noastre este managementul financiar cât de cât ca si ordonator de credit, dar fara managementul resurselor umane. Nu pot sa dau sefilor de sectie acea autonomie în care ei sa aiba bugetul de la mine, dar sa-si poata ajusta si politica proprie de resurse umane.

“Sistemul medical e mai greu de reformat decât mineritul”

Zi de zi: Care ar fi solutiile?
Ladislau Schwartz, directorul Spitalului Clinic Judetean Mures: Autonomia resurselor umane.
Radu Crisan, presedintele Casei Judetene de Asigurari de Sanatate Mures:
Doi medici primari, chirurgi de aceeasi vârsta si competenta pleaca de la acelasi salariu. Unul vine pe la spital, freaca menta, se plimba toata ziua timp de o luna si primeste salariul. Celalalt munceste, opereaza si primeste acelasi salariu. O alta chestiune e cum împarte seful de sectie operatiile si de ce opereaza el mai mult.
Ladislau Schwartz: De exemplu, am fost la un spital în Germania unde era un medic primar care stia exact câte si de ce calibru operatii trebuie sa faca astfel încât sa primeasca maxim de salariu, pentru ca daca facea peste, impozitarea crestea gradual si nu facea mai mult pentru ca n-avea interes. La noi observam ca profesorul opereaza foarte mult, urmeaza ceilalti  universitari care opereaza si ei, iar colegii din retea mai la urma.
Mihai Porutiu, fost presedinte al Casei Judetene de Asigurari de Sanatate Mures: Lantul slabiciunilor în România e atât de mare încât regula ar trebui impusa de la Bucuresti, sa fie lege care sa te oblige ca manager, nu sa îti dea optional sa îti faci treaba. Regulile bune trebuie sa vina de sus. Avea dreptate cine spunea ca sistemul medical e mai greu de reformat decât mineritul. Nu va putea nici un manager oricât ar fi de bun sa mearga sa zica: mâine aplic sistemul gândit de mine. Nu o sa poata pentru ca nu are o lege în spate.
Florin Gomotîrceanu, directorul Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Târgu-Mures: Sistemul trebuie pus pe niste legi foarte clare, pe reguli…
Radu Crisan: Trebuie o ierarhie, trebuie respectate niste ordine…

“Medicina de urgenta trebuie sa fie apanajul statului si nu al privatului pentru ca statul e cel care trebuie sa intervina în momentul în care cineva care are sau nu are bani are o urgenta majora, de aceea finantarea trebuie asigurata din bugetul de stat, ceea ce a reusit sa faca Raed Arafat”

Zi de zi: Ce parere aveti despre sistemul actual de urgenta?
Florin Buicu, fost director al Directiei de Sanatate Publica Mures: În mod normal pe legile care exista acum în Târgu-Mures exista trei spitale, fiecare dintre acestea ar trebui sa aiba, conform legii, o unitate de primire a urgentelor. În momentul de fata realitatea e ca avem un singur spital, Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Mures, care are o singura Unitate de Primiri de Urgente, pentru ca vorbim despre niste resurse, spatiu si de partea de resurse umane. Nu avem atâtia medici de urgenta pentru a face trei Unitati de Primiri de Urgente în Târgu-Mures. Atunci, din punct de vedere al utilitatii e bine ca avem o singura Unitate de Primire de Urgente, dar daca mergem pe lege, ar trebui sa avem un singur  spital. Dupa parerea mea, medicina de urgenta trebuie sa fie apanajul statului si nu al privatului pentru ca statul e cel care trebuie sa intervina în momentul în care cineva care are sau nu are bani are o urgenta majora, de aceea finantarea trebuie asigurata din bugetul de stat, ceea ce a reusit sa faca Raed Arafat. Din punctul de vedere al transportului, acesta poate sa fie privat, dar pe sistemul de urgenta n-are ce sa caute niciun fel de privat. Ceea ce a facut Raed Arafat în 1992 este foarte bine, când pot afirma ca a militarizat SMURD-ul prin colaborarea pe care a initiat-o cu pompierii. Sistemul de urgenta poate fi foarte bine dezvoltat în comunitati daca ai un centru în care detii masina si oameni de specialitate. E mult mai bine sa ai un astfel de centru si sa cointeresezi comunitatea care sa plateasca salariul de la sofer si paramedic, iar serviciul medical si materialele sunt platite din bugetul sanatatii. Sunt realist ca suntem în situatie de criza în ceea ce priveste banii de asigurari. Îmi amintesc ca în vara anului trecut am spus public, la Prefectura, ca pe sfârsitul anului vor apare datorii mai mari ale spitalului unii au râs de mine si asa s-a întâmplat, dupa cum afirm ca asa se va întâmpla si anul acesta. De la 600 de miliarde cât e datoria, o sa ajunga la 7-800 de miliarde.
Mihai Porutiu: Daca mâine va veni cineva si va plati toate datoriile, peste trei ani vor fi altele.
Florin Buicu: Sistemul de urgenta trebuie sa ramâna public, al statului si finantat doar din bugetul public. Un privat, în momentul în care intra pe piata poate fi tentat o perioada de timp sa mearga cu niste preturi de dumping si sa spuna la Casa: o urgenta o rezolv cu cinci lei si în momentul de fata platesti sapte lei. În primii ani sistemul public moare si sa îl recladesti îti trebuie cel putin zece ani.
Ladislau Schwartz: Sistemul de urgenta nu are voie sa fie obiectul unor negocieri public-privat, el trebuie sa aiba un regim aparte si o finantare de la stat.
Radu Crisan: Preturile sunt legiferate, dar sectorul de transport la care se adreseaza este diferit, sistemul public se poate adresa oricui, iar privatul doar unui anumit segment. Preturile sunt aceleasi, maximale.

“Daca tot sistemul s-ar pune pe reguli, am convingerea ca s-ar cheltui mai putini bani decât în prezent”

Zi de zi: Sa abordam putin tema laboratoarelor paraclinice…
Radu Crisan: Spre deosebire de consultatiile pe care le acorda doctorii carora le platim maxim 28 de consultatii pe zi, aici avem un buget care s-a împartit conform unei grile, pe toti furnizorii. Nu exista criterii în legea din 2009 în care sa excluda anumiti furnizori. Au existat niste criterii de calitate în functie de adresabilitate în functie de care s-au împartit banii.
Mihai Porutiu: În loc sa pornesc de la un necesar real de analize în pachetul de baza pe care le poti asigura statului român, sa spui asta e suma si apoi sa vedem de unde o acoperim, la noi e invers. Daca fiecare si-ar face anual analizele nu stiu daca existaa finantare pentru asa ceva. Daca tot sistemul s-ar pune pe reguli, eu, Mihai Porutiu, am convingerea ca s-ar cheltui mai putini bani decât în prezent.
Radu Crisan: Poti sa mergi sa ai o boala, trimis de medicul specialist care e în contract cu Casa si laboratorul spune nu mai am bani de analize. Din banii pe care Casa mi-i deconteaza pe un bolnav eu trebuie sa platesc mai multe servicii. Banii se platesc pe analize medicale toti banii se împart pe un buget anual si economiile pe care le face un laborator se pot redistribui.
Florin Gomotîrceanu: Laboratorul Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Mures lucreaza pentru doua categorii de pacienti: pentru cei internati în spital la care analizele sunt gratuite si pentru pacientii care vin în ambulator pe baza de bilet de trimitere care tot gratuit este. Statul român ar fi trebuit sa spuna ca asigura fiecarui om din aceasta tara un anumit numar de zile de spitalizare si de analize si de o anumita suma medicamente. Diferenta de finantare s-ar asigura din asigurarile private pe care le-am platit toti. Ca banii vin de la Casa, Minister sau buzunarul pacientului sistemul sanitar din România este absolut ineficient. Trebuie facut în perspectiva o ordine în sistem, regula prin lege.

“Bugetul la un medic de familie care are undeva în jur a 1.500 de pacienti si face servicii de nivel mediu se ridica undeva la 10 mii de lei pe luna, din care trebuie sa îsi plateasca toate cheltuielile de functionare”

Zi de zi: Sa trecem la partea cu farmaciile…
Radu Crisan: În iulie 2008 Eugen Nicolaescu a scos o lege la prescriere. Pâna atunci era un buget anual împartit pe luni si împarteai bugetul pe 12 luni. si îti ajungea bugetul, ti se termina într-o luna dupa care se elibera contra cost. El a spus ca nu, trebuie sa se elibereze nelimitat. Având acelasi buget, daca s-au eliberat 15 zile din 30 e clar ca din acel buget se vor elibera sase luni din 12. Asta s-a întâmplat anul trecut. Si atunci, ca sa nu spunem ca nu mai eliberam, s-a eliberat, dar plata se va face peste sase luni.
Zi de zi: Sa abordam si subiectul medicinei de familie…
Radu Crisan: Aici sunt medicii de familie propriu zisi si cei de la centrele de permanenta. În judetul Mures exista în momentul de fata doua centre de permanenta. Un medic de familie care are adresabilitate buna si face servicii câsti
ga mai mult decât un specialist de chirurgie. Bugetul la un medic de familie care are undeva în jur a 1.500 de pacienti si face servicii de nivel mediu se ridica undeva la 10 mii de lei pe luna, din care trebuie sa îsi plateasca toate cheltuielile de functionare. Însa nu este singura sursa de venit pentru ca au dreptul de a cere bani pe bilete de trimitere, pe consultatii la domiciliu.
Mihai Porutiu: Înca o chestie importanta care se leaga de medicul de familie. Ajungem tot la spital pâna la urma. Copii în sate nu mai sunt învatati sa se spele pe dinti, femeile nu mai sunt educate sa mearga sa li se faca consultatii, iar în ani lipsa unei profilaxii la nivel de baza, lipsa unei igiene minime face ca unii copii sa ajunga la vârsta de 18 ani fara dinti în gura, femeile sa aiba un cancer de col sau cancer mamar care putea fi tratat, ajunge la spital cu o tumora mare, încarca bugetul spitalului pentru o operatie sau poate sa moara. Asta era ordinea fireasca: introduc un proiect national de la baza, case de doctori si cabinete, ceea ce ar aduce economii în timp prin blocarea unor patologii la baza.
Zi de zi: Care este principala problema reala a medicilor de familie?
Radu Crisan: Principala problema este nefinatarea, cei care au 800 de pacienti duc greul pentru ca daca primesti cinci mii de lei pe luna e greu sa asiguri salariu la asistenta, chiria la cabinet, consultatia, etc.

“Sansa Târgu-Muresului: centru de turism medical”

Zi de zi: Poate deveni Universitatea de Medicina si Farmacie Târgu-Mures principalul brand al judetului?
Radu Crisan, presedintele Casei Judetene de Asigurari de Sanatate Mures: Dupa parerea mea, Universitatea de Medicina si Farmacie este al doilea brand din Mures. Primul e în opinia mea e sanatatea si al doilea învatamântul medical.
Florin Buicu, fost director al Directiei de Sanatate Publica Mures: Universitatea, ca peste tot în lume, e în dezvoltare si ca imagine si ca brand, inclusiv din punct de evdere economic. Daca de exemplu Universitatea ar avea un sprijin mai mare din partea autoritatilor locale ar putea sa fie un motor de dezvoltare. Poate aduna la aceeasi masa, fapt probat, si români si maghiari, precum oameni din toate partidele politice. De exemplu, la un moment dat UMF a pornit un proiect, preluat de Consiliul Judetean Mures, de dezvoltare a unui institut oncologic care sa vina cu finantare de la Bruxelles. Pentru asta trebuie sa fie de acord actuala putere si primaria si Consiliul Judetean.
Mihai Porutiu, fost presedinte al Casei Judetene de Asigurari de Sanatate Mures: Din punctul meu de vedere sansa Târgu-Muresului economica si de viitor nu este nici combinatul, nici vreo alta fabrica, ci Târgu-Mures oras medical, centru de turism medical, bazându-se pe experienta UMF care atrage pacienti din România. Spitalul Clinic Judetean de Urgenta daca ar deveni spital judetean ar face cercetare, ar atrage fonduri. Acesta ar fi proiectul prin care am putea aduce 200.000 de oameni în oras, ceea ce ar însemna o dezvoltare colaterala de industrie hoteliera, consum, oamenii ar lasa banii aici. S-ar pune în valoare si Cetatea Medievala si alte obiective turistice.
Florin Gomotîrceanu, directorul Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Târgu-Mures: Spitalul Judetean de Urgenta Mures este spital clinic e un lucru foarte bun faptul ca în spital lucreaza cadre medicale e un aspect deosebit, iar Universitatea de Medicina si Farmacie este pepiniera de formare a cadrelor care vor lucra în viitorul spital.
Mihai Porutiu: Am fost printre promotorii întâlnirii de la Prefectura, am fost la masa 30-40 de persoane din administratie, politica, lumea medicala. S-a discutat extrem de generos, dar fara oameni care sa lase de la ei nu se poate.
Florin Buicu: Ca si viziune, în Târgu-Mures ar trebui dezvoltat o zona de urgenta care înseamna actuala cladire a Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Mures împreuna cu noua cladire de 450 de paturi si asta sa fie o zona “portocalie” (daca as spune rosie v-ati uita urât la mine…) care înseamna urgenta majora din toata euroregiunea. Ce lipseste e partea de recuperare a tuturor specialitatilor medicale su oncologie care teoretic ar trebui sa se faca în alta zona.

“Nu cred ca având actuala mentalitate vom reusi sa facem ceva la Târgu-Mures. Nu suntem în stare sa rezolvam un litigiu pe un teren, cel de la spital, pentru care s-a ajuns la instanta. Cum o sa ne iasa proiectul daca noi ne certam pâna si pentru un teren?”

Radu Crisan: De ce zic ca sanatatea e brandul numarul unu? Daca nu se formeaza institutul regional la Târgu-Mures si se va face în Brasov, Universitatea de Medicina si Farmacie de acolo va scadea progresiv, dupa cum va scadea Universitatea de Medicina si Farmacie de la noi. De aceea e important ca spitalul regional sa se faca aici.
Mihai Porutiu: La acea masa am sesizat ceva. Din cei peste 40 de oameni care erau acolo poate doar cinci erau dispusi sa-l asculte pe celalalt cu buna credinta si sa lase unul de la altul. De aceea nu cred ca având actuala mentalitate vom reusi sa facem ceva la Târgu-Mures. Nu suntem în stare sa rezolvam un litigiu pe un teren, cel de la spital, pentru care s-a ajuns la instanta. Cum o sa ne iasa proiectul daca noi ne certam pâna si pentru un teren? E nevoie de cineva care sa îi adune pe cei care nu vorbesc unii cu altii, sa îi puna la aceeasi masa. Dupa gândirea mea este simplu sa faci din Târgu-Mures oras medical si sa lupti pentru aceasta chestie. Mi se pare penibil de simplu, de bun simt. Aceasta viziune ar trebui sa fie însusita de toata lumea.

Vass Levente crede în sistemul privat de sanatate

Desi nu a fost prezent la dezbatere din cauza unor motive obiective, asistentul universitar Vass Levente, manager in cadrul Spitalului Clinic Judetean, a avut amabilitatea sa ne acorde un mini-interviu.

Zi de zi: Care este viziunea dumneavoastra în urmatorii 10 – 15 ani în sistemul public de sanatate?
Vass Levente: Sistemul public de sanatate din Târgu-Mures deserveste pe lânga cetatenii din judetul nostru înca sapte – opt judete, iar în unele specialitati chiar mai mult. Atragerea bolnavilor din afara judetului prin renumele centrului medical si calitatea serviciilor medicale oferite trebuie sa ramâna principala preocupare a tuturora din acest sector. În tara noastra finantarea serviciilor medicale urmareste bolnavul. Pacientul are dupa parerea mea “dreptul dar si obligatia” personala de-a accesa sau consuma aceste servicii oriunde, dar si cu justetea unui consumator care trebuie sa aiba grija de banii comuni. Consider mentinerea dezvoltarii sectorului public de servicii de sanatate – care în acelasi timp contribuie si la importantul act de învatamânt medical  muresean – primordial din toate punctele de vedere.
Zi de zi: Cum va evolua sistemul privat de sanatate în Mures si rolul amândurora în brandul Târgu-Mures oras medical, orasul clinicilor, institutelor, spitalelor sau si oras cu conceptul turism medical?
Vass Levente: Sectorul privat târgumuresean trebuie sa contribuie la îmbatrânirea renumelui centrului universitar prin completarea si introducerea tehnologiilor mai greu accesibile în sistemul public, prin atragere de fonduri suplimentare cu scopul dezvoltarii si largirii ofertei medicale, tehnologie noua, aparatura moderna, turism medical, centru de informare si pregatire, si sa ajute la pozitionarea pacientului si drepturile acestuia în centrul actului medical.
Zi de zi: Care este strategia victorioasa pentru polul universitar târgumuresean?
Vass Levente: Cred ca exista si acum si doresc si pe viitor sa avem o Universitate cu renume si realizari pe zi ce trece. Datorita vârstei, experientei mele înca nu sunt în masura sa stabilesc sau sa am afirmatii în aceasta directie. Comunitatea universitara are aceasta competenta si responsabilitate.

Timp de doua saptamâni, cotidianul Zi de zi va solicita mai multor decidenti din sistemul public si pr
ivat, precum si conducerii Universitatii de Medicina si Farmacie din Târgu-Mures, raspunsuri la urmatoarele întrebari:
1) Care este viziunea dumneavoastra în urmatorii 10 – 15 ani în sistemul public de sanatate?
2) Cum va evolua sistemul privat de sanatate în Mures si rolul amândurora în brandul Târgu-Mures oras medical, orasul clinicilor, institutelor, spitalelor sau si oras cu conceptul turism medical?
3) Care este strategia victorioasa pentru polul universitar târgumuresean?

Aurelian GRAMA
Arina MOLDOVAN
Allain CUCU
Alex TOTH