“Ne întoarcem cu 15 ani în urmă în asistenţa bolnavului cardiac!”

Desfiinţarea personalităţii juridice a Institutului Inimii din Târgu Mureş ar conduce la pierderea finanţării proiectelor de cercetare la nivel internaţional, iar pacientul cardiac nu va putea beneficia de serviciile şi aşa costisitoare. Prof. dr. Radu Deac este de părere că finanţarea institutului va scădea cu minim 25%.

Rep.: În urmă cu mai bine de 15 ani aţi demarat procedurile pentru înfiinţarea Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant. De la ce premise a pornit ideea dezvoltării unui centru al inimii, separat ca personalitate juridică de SCJU Târgu Mureş, deşi se afla în aceeaşi clădire?

Prpf. Dr. Radu Deac: În proiectul de arhitectură al noului Spital Clinic Judeţean Mureş început în anul 1971 erau prevăzute spaţii pentru activitatea de chirurgie cardiovasculară, viitoarea Clinică de chirurgie cardiovasculară. Astfel, pe lîngă etajul 4, nivelul 7 la care era prevăzut spaţiul hotelier – saloane de bolnavi, 100 de paturi – la etajul 2 ,nivelul 5 au fost proiectate într-un spaţiu compact, sălile de operaţii ale chirurgiei cardiovasculare, separat de sălile de operaţii ale chirurgiei generale, împreună cu două săli de cateterism cardiac şi angiografie, terapia intensivă cardiacă cu zece paturi, laboratoare de biochimie, toate într-un circuit funcţional unic, distinct şi separat al chirurgiei cardiovasculare. Etajul doi al chirurgiei cardio-vasculare a fost singurul obiectiv vizitat de oficialităţile vremii la 12 septembrie 1983, data inaugurării spitalului. Performanţele celui de al doilea centru de chirurgie pe cord deschis din ţară, conturat începând cu 1973, sprijinit de conducerea Ministerului Sănătăţii, au contribuit la ideea dezvoltării unui centru de chirurgie a inimii. Vizita ministrului sănătăţii în 1975, repartizarea a cinci posturi de cercetare pentru chirurgie cardio-vasculară şi cardiologie, vizita profesorului Marius Barnard din Africa de Sud în 1976 şi în următorii ani, extinderea şi perfecţionarea activităţii au creat condiţii pentru realizarea planului iniţial pentru o unitate specializată în spitalul nou, distinctă, separată de alte specialităţi.
După 1983, activitatea de chirurgie cardiacă şi cardiologie a progresat lent în structura spitalului judeţean între 1983 şi 1995, cu mari dificultăţi de finanţare şi asigurare materială, materialele specifice comandate pentru chirurgie cardiovasculară fiind utilizate de alte secţii. Normativele de personal existente nu corespundeau acestei activităţi, pentru că o asistentă medicală nu putea îngriji cinci pacienţi operaţi pe inimă, ceea ce era posibil pentru alte secţii. Cerinţele unei domeniu specializat de medicină cardiovasculară erau greu satisfăcute de administraţia spitalului.
În anul 1995 odată cu organizarea la nivel naţional a unităţilor de medicină cardiovasculară, prin Hotărâre de Guvern au fost decizionate cinci Institute de Boli Cardiovasculare. În Spitalul Clinic Judeţean Mureş, structura de chirurgie cardiovasculară şi cardiologie a fost destinată IUBCvT cu sarcini de asistenţă medicală (cronici şi urgenţe), instruire de cadre, cercetare, bază materială şi organizare.
Odată cu această organizare IUBCVT-unitate cu personalitate juridică, de interes naţional, în subordinea Ministerului Sănătăţii, activitatea de medicină cardiovasculară a fost revigorată semnificativ prin finanţarea cu şapte milioane de dolari pentru dotări cu echipamente din partea Ministerului Sănătăţii, câştigarea unui proiect de cercetare – grant USAID – de 1,5 milioane dolari pentru dotare, angajare de personal adecvat, instruire în SUA în chirurgie cardiovasculară şi specialităţi înrudite.

Rep.: În timp, instituţia medicală a înregistrat o serie de succese în domeniul cardiologiei, al chirurgiei cardiace…Care sunt acestea?
R.D.: Odată cu noua organizare a medicinii cardiovasculare au apărut indicatorii performanţei: adresabilitatea a 80% din pacienţii din extrateritoriu, numărul operaţiilor a crescut la 1500 pe an, a fost iniţiat tratamentul infarctului miocardic prin proceduri de cardiologie intervenţională, peste 1000 de cazuri, a fost iniţiat programul de transplantare cardiacă, în 1999, fiind efectuate până în prezent 41 de transplante cardiace. O investiţie a Ministerului Sănătăţii a permis construirea prin supraetajare a unui centru modern de chirurgie cardiacă pediatrică – primul şi unicul de acest gen din ţară, realizarea prin microproducţie ca urmare a proiectelor de cercetare a peste o mie de valve cardiace artificiale utilizate la pacienţii operaţi.

Rep.: După 15 ani de activitate IUBCvT este pe cale să se desfiinţeze prin comasare cu SCJU Târgu-Mureş. Consideraţi că motivele financiare şi optimizarea serviciilor pentru pacient stau la baza deciziei de desfiinţare a instituţiei medicale?
R.D.: Trebuie menţionat că la nivelul Ministerului Sănătăţii s-au declanşat activităţi pentru implementarea reformei în domeniul asistenţei medicale spitaliceşti. Între acestea, descentralizarea spitalelor a fost una din cele mai importante. Această descentralizare nu a afectat statutul IUBCvT, instituţia rămânând unitate de interes naţional, în subordinea Ministerului Sănătăţii datorită performanţei instituţiei, a calităţii actului medical precum şi a managementului gestionării mijloacelor materiale şi financiare. De menţionat că IUBCvT nu a acumulat arierate în întreaga existenţă, deşi performanţa a solicitat costuri, care au fost menţinute în limite de cost-eficienţă prin controlul preţurilor la materialele sanitare şi medicamente. SCJU Târgu-Mureş a acumulat arierate de 700 miliarde lei în ultimii ani, abia recent Ministerul Sănătăţii a reuşit acoperirea acestora, fără nici o responsabilizare a celor implicaţi. Preţul de achiziţie a aceloraşi materiale specifice la SCJU Târgu-Mureş depăşeşte de 3-10 ori pe cel al IUBCvT.

Rep.: Stau în spatele acestei hotărâri decizii politice? Dacă da, de unde credeţi că a pornit totul?
R.D.: Începând însă cu anul 2009 s-a declanşat o campanie furibundă împotriva IUBCvT şi a conducerii acestuia, în primul rând cu obiectivul de subordonare politică a managerului insituţiei. Această campanie a fost instrumentată de conducerea politică locală PDL, cu sprijin din partea unor cadre de conducere din Ministerul Sănătăţii de aceeaşi orientare. S-au perindat la conducerea IUBCvT simpatizanţi ai conducerii locale sau rude ale acesteia. La 1 aprilie 2010 s-a forţat pensionarea şefului Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară din conducerea IUBCvT şi din poziţia de şef de clinică, numindu-se în această poziţie, fără îndeplinirea condiţiilor legale, un medic chirurg, obedient faţă de politic. Această campanie, cu evident substrat politic culminează în această perioadă cu decizia propusă de proiectul de Hotărâre de Guvern de desfiinţare a IUBCvT. Este o acţiune fără precedent în domeniul sanitar, care pentru interese personale, ambiţii şi orgolii urmăresc desfiinţarea unei instituţii de performanţă, de interes naţional, care cumulează experienţă profesională de 15 ani şi o tradiţie de patru decenii. Deşi reforma în sănătate este dorită şi benefică, asemenea decizii, ca cea de mai sus, compromite noţiunea de reformă.

Rep.: În proiectul de HG postat pe site-ul Ministerului Sănătăţii s-a invocat lipsa unor servicii medicale pe care unitatea medicală nu le putea asigura (ex. computer tomograf-n.r.). Pentru ce alte servicii se apela / apelează la SCJU Târgu-Mureş?

R.D.: Exemplul computerului tomograf este profund eronat, căci această instalaţie nu este destinată patologiei cardiovasculare, decât pentru un număr foarte mic de cazuri. O instituţie specializată ca IUBCvT nu justifică achiziţionarea unei asemenea instalaţii pentru că nu o poate amortiza cu numărul de cazuri. În ceea ce priveşte afirmaţia din fundamentarea Proiectului de HG că “ IUBCvT deţine potenţial pentru alte investigaţii pe care nu le deţine SCJU Târgu-Mureş ele fiind necesare activităţii medicale desfăşurate la nivelul spitalului” aceasta este confuză şi nu-şi găseşte locul într-o asemenea fundamentare, neprecizându-se care sunt aceste investigaţii.

Rep.: Cum va afecta activitatea medicală a institutului desfiinţarea personalităţii sale juridice?
R.D.: Pierderea personalităţii juridice a IUBCvT echivalează, aşa cum se afirmă în articolul 1 al Proiectului de HG cu desfiinţarea IUBCvT. Cine încearcă să dea o altă interpretare pierderii personalităţii juridice, aşa cum se încearcă în mass media, nu cunoşte sensul termenului în limba română. Pierderea personalităţii juridice înseamnă pierderea calităţii de ordonator de credite de gradul III în acest caz, cu consecinţe asupra organizării şi funcţionării instituţiei, a asigurării bazei materiale precum şi a reprezentării în relaţie cu alte instituţii colaboratoare.

Rep.: Dar pe cea de cercetare?
R.D.: În mod cert, fără personalitate juridică IUBCvT nu poate încheia contracte de cercetare la nivel internaţional şi nu poate accesa fonduri. Proiectul european “Ramses” de cercetare în care IUBCvT a fost invitat să colaboreze cu unităţi specializate din Anglia,Germania şi Egipt, nu poate fi semnat de IUBCvT neavând personalitate juridică şi nici de SCJU, nefiind de specialitate. IUBCvT nu va mai putea accesa proiecte de cercetare sau fonduri europene. Proiectele de cercetare aflate în derulare sau iniţiate deja – proiectul pe fonduri structurale contractat de Institut împreună cu UMF Târgu Mureş va fi dificil de reglementat juridic şi financiar şi nu se poate continua proiectul cu o altă persoană juridică, fondurile obţinute necesitând returnare cu penalizări / zi.

Rep.: Ce credeţi, va fi pacientul afectat de aceste decizii?
R.D.: Continuându-se subfinanţarea SCJU dinainte de criză, larg relatată în mass media locală, pacientul cardiovascular nu va putea beneficia de serviciile şi aşa costisitoare, necesare. Aprovizionarea cu materiale specifice activităţii numai atunci când SCJU va dispune de fonduri, pe care evident trebuie să le împartă la toate unităţile, nu va asigura baza materială pentru serviciile de urgenţă. Pacientul cu infarct miocardic nu va putea aştepta ca adminstraţia spitalului să obţină fonduri. Ne întoarcem cu 15 ani în urmă în asistenţa medicală pentru bolnavul cardiovascular.

Rep.: Aţi făcut adrese la forurile superioare, ce răspuns aţi primit? R.D.: În ultimii ani, la nici unul din memoriile trimise nu am primit nici un răspuns.

Rep.: Conducerea DSP Mureş a precizat că, comasarea IUBCvT cu SCJU Târgu-Mureş va fi o ”realitate”. Cum comentaţi acest lucru?
R.D.: Directorul DSP Mureş şi preşedinte al Consiliului de Adminstraţie al IUBCvT , după ce a fost corect şi a spus cinstit ce gândeşte, dovadă procesul verbal al şedinţei din 21 decembrie 2010, a fost aspru prelucrat . A doua zi a convocat o conferinţă de presă în care a contrazis tot ce a spus în şedinţă, potrivit relatărilor din mai multe ziare de la conferinţa de presă din 22 decembrie 2010 că nu se vor face disponibilizări la personalul IUBCvT, când în articolul 3 al proiectului HG se spune clar că personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar, aparţinând IUBCvT Târgu Mureş, se preia de către SCJU, iar personalul tehnic-economic-administrativ şi de întreţinere aparţinând IUBCvT Târgu Mureş se preia de către SCJU, cu respectarea normativelor de personal sau se redistribuie la alte unităţi sanitare. În condiţiile în care se solicită continuarea disponibiliizărilor de personal în 2011, ca şi reducerea de paturi, se pune întrebarea cum se va menţine structura şi personalul IUBCvT după comasare aşa cum se promite. Finanţarea celor două unităţi nu va fi afectată. Ba din contră, trebuie precizat că Indicele de ”case mix” (ICM) nu se dispune de minister şi nu rezultă din gradul de clasificare al spitalului, ci se realizează din complexitatea cazurilor. IUBCvT are ICM 2,3 pe ultimele 9 luni, iar SCJUM are 1,9, în consecinţă tariful IUBCvT pe caz este în prezent 1588 iar al SCJM 1350. Din cele două ICM şi tarife evident că finanţarea va scădea la IUBCvT cu minimum 25 %. “Unirea (IUBCvT cu SCJU) va fi o realitate” se afirmă. Deşi este pus pe site-ul Ministerului Sănătăţii pentru dezbatere publică şi se afirmă că se vor lua în considerare toate propunerile din partea IUBCvT etc…, din afirmaţia de mai sus se constată că decizia este luată politic înainte de dezbatere, bine ”ambalată” în ”strategie” şi ”reformă”. ”Noua unitate spitalicească va îndeplini condiţiile necesare pentru a deveni spital de rang I”. Afirmaţia nu corespunde adevărului deoarece SCJU îi lipsesc pe lângă chirurgie cardiovasculară alte nouă secţii importante conform clasificării spitalelor (urologie, ORL, oftalmologie, chirurgie BMF şi altele). Mai mult, doar şase judeţe, plus Bucureşti, au servicii de chirurgie cardiovasculară, deci de la început restul judeţelor sunt excluse de la a avea spital de rangul I.
Întreg sistemul sanitar doreşte o finanţare adecvată şi o utilizare eficientă a fondurilor pentru ca pacienţii să beneficieze de servicii medicale de calitate, iar personalul medico-sanitar să-şi desfăşoare profesia în condiţii materiale adecvate. Există unităţi sanitare care nu sunt de interes naţional şi nu justifică să fie în subordinea Minsterului Sănătăţii. Acelea trebuie reorganizate, comasate, dar nu desfiinţezi o unitate de performanţă, fără arierate, cu activităţi unice în ţară – transplantul cardiac, chirurgia cardiacă la nou născut şi sugar – şi o comasezi cu o unitate care s-a zbătut în subfinanţare şi a avut arierate enorme. Se doreşte desfiinţarea instituţiilor de monospecialitate, în favoarea spitalelor “ mamut ” cu toate specialităţile . Fără institutele de boli cardiovasculare din ţară nu ar fi supravieţuit mulţi pacienţi cu infarct miocardic, care sunt trataţi la standarde moderne.