Unitate de somnologie dezvoltată la Clinica de Medicină Internă

De-a lungul timpului, corpul medical al secţiei clinice Medicină Internă a Spitalului Clinic Judeţean Mureş a oferit pacienţilor servicii medicale noi, a căror existenţă pe piaţa medicală românească este aproape inexistentă. Pe viitor, conducerea secţiei speră să poată dezvolta o unitate de somnologie, care, potrivit prof. dr. Emilian Caraşca, şeful secţiei clinice Medicină Internă, va ajuta la diagnosticarea diferitelor manifestări patologice derivate din tulburările de somn.

Reporter: Faceţi o scurtă prezentare a secţiei clinice Medicină Internă.
Prof. dr. Emilian Caraşca: Secţia are 65 de paturi, împărţite pe trei departamente, la alergologie zece paturi, la departamentul de medicină internă 31de paturi şi la departamanetul de cardiologie 24 de paturi. Sunt trei ambulatorii integrate de specialitate pe medicină internă, cardiologie şi alergologie.

Rep.: Din punct de vedere al dotării cu aparatură, care este situaţia în clinică?
E.C.: Dotarea în general este o notă comună a multora dintre spitale. Existând în anumite domenii aparatură şi lipsindu-ne din alte puncte de vedere aparatură. Oricum, este loc de mai bine, în sensul în care cel puţin o parte din dotări la ora actuală sunt realizate prin contracte de comodat datorită unor colaborări cu alte instituţii. Prin iniţiativă proprie s-a înfiinţat unitatea de sincopă. Suntem la ora actuală în dezvoltarea unei posibile unităţi de somnologie la care am început printr-un contract de comodat cu un poligraf, dar ca să fie o unitate performantă este nevoie de un polisomnograf. Acesta este o unitate de înregistrare multiparametrii de la activitatea cerebrală la activitatea cordului, respiraţie şi altele care presupune participarea cardiologului, neurologului, pneumologului sau a altora dacă este cazul.
Polisomnografe după cunoştinţele mele mai sunt două sau trei în ţară.

Rep.: Ce presupune această unitate de somnologie?
E.C.: Unitatea de somnologie identifică prin monitorizări cu diverse sisteme şi aparate manifestările patologice derivate din tulburările de somn, în sensul în care bolnavul în timpul somnului prezintă tulburări de respiraţie în primul rând. Este ceea ce se numeşte apneea de somn, care recunoaşte în mare două mecanisme: cel obstructiv, atunci când participă tulburările din sfera căilor respiratorii superioare în primul rând şi apneea de tip central, care se datorează tulburărilor în funcţionarea centrului respirator care comandă respiraţia. Urmare a acestor tulburări apar dereglări ulterioare, în special în sfera cardiacă şi în sfera nervoasă, de la cele de origine centrală până la cele de origine vegetativă.

Rep.: Sunt depistate bolile în stadii precoce?
E.C.: De obicei diagnostichează tulburări deja instalate, dar care sunt răspunzătoare de alte manifestări secundare care nu au o explicaţie la un moment dat. Anumite tulburări în ritmul cardiac care am fi tentaţi să le punem pe seama unor boli cardiace datorită acestor lucruri. Anumite tulburări de ritm au de fapt nu o cauză cardiacă, ci se repercută din tulburările de respiraţie. Însăşi scăderile de performanţă a oricărei persoane, scăderile de performanţă din învăţământ, din activitatea zilnică, accidente de circulaţie se pot datora acestor tulburări de somn din timpul nopţii, care alterează capacitatea de recuperare a organismului.

Rep.: În ce măsură veţi putea achiziţiona aceste aparat?
E.C.: Probabil că va trebui să vedem care ar fi calea cea mai accesibilă. Acum promisiuni din partea direcţiunii avem. Dar este la nivel de proiect şi nimic concretizat la ora actuală. Nu s-a clarificat care ar fi calea cea mai eficientă. Investiţia nu cred că este aşa de mare, cred că se ridică undeva între 30.000-50.000 euro.

Rep.: Care este adresabilitatea pacienţilor şi în ce măsură pot ei accesa serviciile medicale, raportându-ne la numărul de paturi şi al personalului?
E.C.: În general adresabilitatea eu aş spune că este bună în sensul în care persoanele care apelează la servicii medicale se pot adresa direct clinicii, doar cu biletul de trimitere de la medicul de familie. Ca şi adresabilitate în general, dacă socotim că aproximativ 50% din internări sunt internări de urgenţă şi cam tot 50% reprezintă din statistica SMURD urgenţele internate în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, nu poate să spună decât că adresabilitatea este mare. Nu am avut reduceri semnificative de paturi în ultima perioadă. Dar în măsura în care se vor desfiinţa spitale mici din teritoriu, dacă nu vor fi înlocuite cu unităţi de tipul căminelor spitale de asistarea persoanelor fără posibilităţi, cu siguranţă că vom fi invadaţi mai mult de această categorie a pacienţilor.

Rep.: Care ar fi nevoile stringente ale secţiei clinice?
E.C.: Ne-ar mai trebui spaţii pentru ambulatoriile de specialitate în parterul clădirii. Dacă s-ar acorda spaţii suficiente pentru ambulatorii de specialitate, efectiv s-ar degreva secţia de civili văzuţi în regim de ambulatoriu pe unitatea cu paturi. Ca să ai spaţii de ambulatori îţi trebuie dotarea acestora şi atunci asta presupune un supliment de dotare minimă cu electrocardiografe, un ecograf de screening în sensul în care să nu se apeleze la aparatura din spital. Ca să funcţioneze bine trebuie să fie conectate la reţeaua informatică şi ca să fie operantă trebuie să fie operatori, deci să ai şi cadrul mediu. Neavând suficiente cadre medii pentru aceste ambulatorii, evidenţierea muncii lasă de dorit şi atunci nu tot ce se face se şi evidenţiază.

„În primul rând apreciez profesionalismul echipei conduse de domnul prof. dr. Emilian Caraşca, care în condiţiile unei oferte chiar suprasaturate în domeniul cardiologiei de pe piaţa mureşeană reuşeşte să facă faţă cu brio acestei provocări. În al doilea rând apreciez implicarea din ce în ce mai consistentă în rezolvarea managerială, mă refer aici la disciplina financiară.”
Dr. Ladislau Schwartz, directorul medical al Spitalului Clinic Judeţean Mureş

„Clinica condusă de domnul profesor Caraşca oferă servicii medicale de calitate. Echipa dumnealui se ocupă de servicii medicale inovatoare şi, aici amintesc secţia de sincopă. Îmi amintesc când eram eu director medical s-a semnat primul contract când Caritasul a donat aparat ecograf pentru a oferi aceste servicii pacienţilor. Am înţeles că vor să facă şi un centru de somnologie, care este de viitor. Sunt eforturi care o să-şi aducă rezultatul şi cred că Spitalul Clinic Judeţean o să poată deservi nu numai populaţia din judeţ ci şi populaţia judeţelor arondate”.
Dr. Vass Levente, preşedintele Consiliului de Administraţie al Spitalului Clinic Judeţean Mureş

„În analiza indicatorilor de performanţă ai managementului secţiei, reiese că activitatea secţiei este la un nivel înalt şi variat de performanţă, pacienţii care se adresează acestei clinici sunt în număr mare dat fiind şi specialităţile care funcţionează în această clinică. Astfel, în anul 2010 au fost internaţi lunar peste 2.000 pacienţi în spitalizare continuă şi peste 1.000 pacienţi în spitalizare de zi, pacienţi a căror investigaţii şi tratament a fost asigurat până la rezolvarea în totalitate a cazului, nemaifiind necesar transferul la alte spitale. Dintre pacienţii internaţi în anul 2010, un procent de 53,75 % a reprezentat situaţia pacienţilor internaţi ca şi urgenţe, pacienţii provenind atât din judeţul Mureş cât şi din alte judeţe”.
Dr. Konrad Judit, manager Spitalul Clinic Judeţean Mureş