Vasile Şandor: „Cuza, un întemeietor de ţară şi de legi”

Unirea Principatelor Române de la 1859 deschidea perspectivele formării statului naţional român. Despre însemnătatea acestui act istoric, ne-a relatat Vasile Şandor profesor de istorie la Colegiul Naţional “Alexandru Papiu Ilarian” din Târgu-Mureş.

„Totdeauna, când vroia să facă ceva important, în corespondenţa lui cu sprijinul occidental, care a fost în principal Franţa, cerea sprijin, opinii. Formarea statului român într-o formă sau alta interesa şi pe alţii, şi atunci sigur că forţele interesate de formarea şi dezvoltarea unui stat românesc aici au sprijinit formarea lui”

Reporter: Ce semnificaţie are acest act istoric al Unirii Principatelor?
Vasile Şandor: El reprezintă începutul existenţei statului naţional român, momentul formării statului naţional, profitându-se de o împrejurare extrem de favorabilă. Fiind pregătirea făcută, asigurându-se sprijinul unor importanţi factori politici din Europa de vest, s-a putut fructifica foarte bine acest moment istoric.

Rep.: Ce ar trebui să însemne pentru prezent?
V.Ş.: Un exemplu de inteligenţă. Cu alte cuvinte, să încerci să prevezi pe baza unor studii, o evoluţie cât de cât probabilă a evenimentelor, acest lucru presupunând şi relaţii bune diplomatice cu alte state sau cu alte instituţii internaţionale. Dacă ai o minimă informare şi o minimă prospecţiune a viitorului, atunci poţi să fii pregătit. Dacă poţi să intuieşti ceea e poate să fie, şi dacă eşti pregătit pentru acest lucru, dacă îţi asiguri relaţii personale, aşa cum au făcut cei are au fost protagoniştii Unirii Principatelor.

Rep.: Ce a adus Alexandru Ioan Cuza în istoria naţională?
V.Ş.: El vine ca reprezentant al unor forţe politice, nu vine singur. Poate că a venit şi pe valul unor interese politice externe. Totdeauna, când vroia să facă ceva important, în corespondenţa lui cu sprijinul occidental, care a fost în principal Franţa, cerea sprijin, opinii. Formarea statului român într-o formă sau alta interesa şi pe alţii, şi atunci sigur că forţele interesate de formarea şi dezvoltarea unui stat românesc aici au sprijinit formarea lui. Cum? Prin aşezarea de instituţii, prin reforme, care să ducă România pe o cale deja bătută în occident. O reţetă care funcţiona. Cuza asta şi reuşeşte să fructifice oportunitatea de a face un stat. El aşează instituţii, este practic un descălecător, un întemeietor de ţară de instituţii şi legi.

„Fiecare perioadă istorică, fiecare eveniment istoric se cercetează din diverse puncte de vedere, pe măsură ce regulile şi mentalităţile se schimbă. De exemplu, în vechiul regim, până în 1989, altfel era perceput evenimentul Unirii Principatelor. Acum, având şi alte informaţii, alte deschideri, se percepe poate mai complex, sau poate uşor diferit”

Rep.: Rămâne pentru generaţiile actuale un personaj controversat?
V.Ş.: Controversele se leagă de lucruri secundare din existenţa lui. Nu ştim precis dacă era mason sau nu, nu ştim precis dacă masoneria internaţională a avut o importanţă în ridicarea sau îndepărtarea lui, nu ştim acest lucru. Dar per ansamblu, Cuza poate să fie perceput ca un personaj exemplar.

Rep.: Pentru istorici, este o perioadă inedită de studiu, cea a Unirii Principatelor?
V.Ş.: Depinde de punctul fiecăruia de vedere. Fiecare perioadă istorică, fiecare eveniment istoric se cercetează din diverse puncte de vedere, pe măsură ce regulile şi mentalităţile se schimbă. De exemplu, în vechiul regim, până în 1989, altfel era perceput evenimentul Unirii Principatelor. Acum, având şi alte informaţii, alte deschideri, se percepe poate mai complex, sau poate uşor diferit.

Rep.: Care a fost efectul cel mai important al Unirii Principatelor?
V.Ş.: 100% existenţa statului naţional. Lipsa acestuia ar fi dus fără îndoială la o evoluiţuie a naţiunii şi civilizaţiei române şi a tot ce se leagă de ele, pe care nu avem imaginaţia să ne-o putem închipui.