Înfăţişarea unui cal îl obligă pe om să fie mai bun

Unul din cele mai nobile animale, dacă nu chiar cel mai nobil, este calul. Dacă în gospodării, trage greul muncii în agricultură, armăsarul este cel care vine să consolideze specia cabalină. Una din locaţiile unde putem întâlni acest nobil şi frumos animal este Depozitul de Armăsari din Târgu Mureş.
A luat fiinţă în 1984, ca subunitate a Centrului Republican de Creştere a Cabalinelor şi Calificarea Cailor de Rasă Bucureşti, în prezent, secţie a Direcţiei Silvice Mureş, are ca obiect al muncii întreţinerea şi exploatarea armăsarilor de montă publică(AMP) necesari pentru ameliorarea raselor locale autohtone din zona centrală a Transilvaniei, precum şi dezvoltarea sportului hipic.
Depozitul a fost populat în 1984 cu armăsari proveniţi din Depozitul de Armăsari Homorod, îmbogăţindu-se în anii următori cu exemplare aduse de la hergheliile Beclean, Sâmbăta de Jos, Ruşeţu, Jegălia, Balc şi Tulceşti.
În prezent unitatea deţine 89 de armăsari de montă publică, proveniţi din 10 rase, 5 exemplare destinate sportului şi agrementului, iar baza furajeră este asigurată de pe cele 121 de hectare de teren arabil. La toate acestea se adugă competiţiile sportive găzduite de Depozitul de armăsari, printre care amintim Cupa Romsilva, Finala Campionatului Naţional de Atelaje, Finala probei complete de călărie, competiţii devenite binecunoscute publicului târgumureşean. Speranţele se îndreaptă spre dezvoltarea bazei materiale, în ce priveşte investiţia la menejul acoperit existând promisiuni pentru alocarea fondurilor pentru finalizarea acestuia.“Chiar şi atunci când mecanizarea va atinge culmi nebănuite, cabalinele se vor menţine ca mijloc de divertisment, deoarece, prin calităţile lor, oferă multe momente plăcute. Avem datoria de a continua menţinerea acestor specii ca fiinţă complexă, cu viaţa interioară, cu multe necunoscute şi care acţionează după legi, unde deseori logicul şi ilogicul se întretaie” ne-a declarat ing. Marin Chiorean, şeful Depozitului de Armăsari Târgu Mureş

Frumuseţe şi pasiune
Ne-am convins de frumuseţea exemplarelor de la depozitul de armăsari, ghid fiind chiar inginerul Chiorean Marin. Pe rând am păşit prin grajdurile depozitului, unde frumoasele exemplare ne salutau parcă, oferindu-ne cu generozitate din nobleţea lor. “Noi trăim între cai, creştem caii, îi tratăm iar ochiul nostru este format pentru ceea ce facem. În schimb, vizitatorii, iubitorii de cai, rămân foarte încântaţi de această specie pe care nu mă feresc să o numesc nobilă. În cadrul depozitului avem 10 rase de cai, un fel de genotecă a raselor de armăsari, fiecare cu importanţa lui de ameliorare, fiecare cu frumuseţea şi nobleţea lui.” ne-a spus gazda noastră.

Rasa, masa şi casa
După o aşa minunată privelişte oferită cu generozitate de nobilele animale am trecut şi la părţile mai puţin plăcute, la norii negrii care se abat asupra depozitului de armăsari. Unul din mai marii Tărgu-Mureşului a venit cu propunerea mutării depozitului în altă parte a oraşului, practic casa nobilelor animale să fie mutată în altă parte.
“Pentru a creşte şi a nu ne bate joc de animale, trebuie să avem mare grijă. În primul rand rasa, masa şi casa. Casa este unul din factorii foarte importanţi, mai ales al speciei cabaline, care este una mai pretenţioasă. Şi ca atare, are nevoie de toate condiţiile necesare pentru a-şi putea dezvolta potenţialul genetic” ne-a declarat Chiorean.
Speranţe totuşi există, chiar dacă vâtul rece venit din partea Primăriei vrea să ia cu el depozitul de armăsari şi sa-l mute în altă parte. Ar trebui să învăţăm totuşi ceva de la nobilul animal, care i-a fost fidel omului din totdeauna…
“A muta şi a disloca depozitul de armăsari din locaţia unde se află acum, ar costa norm. Vă imaginaţi grajduri de 10 metri lăţime şi 70 de metri lungime, cu dotările interioare care sunt: manejul, clădirea administrativă, infrastructura, cam cât ar costa investitorul respectiv să poată să realizeze ce s-a făcut aici în 1984. Enorm. Plus spaţiul, deoarece avem 15 hectare pe care ne putem desfăşura activitatea cu mişcarea zilnică a armăsarilor de montă publică cât şi menţinerea acestui sport nobil care este călăritul. Winston Churchil spunea la un moment dat: înfăţişarea unui cal îl face şi îl obligă pe om să fie mai bun, lucru pe care ar trebui să-l conştientizăm cu toţii” a precizat Chiorean.