Ateliere de creaţie aduse de Asociaţia ŞURA copiilor din Jabeniţa

In zilele 27, 28, 29 si 30 decembrie, copiii din Jabeniţa au avut parte de un dar de sărbători oferit de Asociaţia ŞURA, alături de partenerii: Primăria şi Consiliul Local Solovastru, Mircea Oltean  (Mavi Prod Reghin). O altfel de şcoala în care jocul, spontaneitatea, copilăria, îndemânarea, curiozitatea, improvizaţia au fost “materiile” necesare pentru descoperirea şi înţelegerea desenului şi a picturii, teatrului, muzicii şi a lucruşoarelor făcute manual. Daca în urmă cu doi ani Asociaţia ŞURA a adus locuitorilor din Jabeniţa un “Dar de Crăciun” cu colind şi poveste, anul acesta membrii asociaţiei au vrut să ofere copiilor un dar de sărbatori şi să-i provoace la creativitate. Timp de 4 zile sala  Căminului Cultural din localitate a găzduit proiecţii de filme de animaţie, ateliere de pictură şi desen, ateliere de teatru şi ateliere hand made. La fiecare din aceste ateliere au fost prezenţi de fiecare dată copii de diferite vârste, de la cei mai mici până la adolescenţi liceeni din localitate.

O alternativă de petrecere a timpului liber

“Obiectivul principal al acestui proiect este de a oferi o alternativă educaţională nonformală şi culturală copiilor din satul Jabeniţa, şi o alternativă de a petrece timpul liber într-un mod plăcut şi educativ”, a precizat Ştefan Florian, membru fondator al Asociaţiei ŞURA

Filmele de animaţie

“În prima zi a programului copii s-au bucurat de proiecţia filmului de desene animate japonez  “Prietenul meu Totoro”. Filmul realizat de HayaoMiyazakieste un film destinat atât celor mici cât şi celor mari, din acest motiv în sala au fost prezenţi copii de toate vârstele, si spre surprinderea noastră chiar câţiva adulţi, părinţi. Au mai fost proiectate filmele  “The Secret of Kells”, “The Nightmare Before Christmas” ne-a spus Ioana Oltean, membru fondator al asociatiei SURA, care, alături de Camelia Oltean, sora ei, vrea să aducă aproape de copiii din Jabeniţa arta şi să reînvie prin diferite acţiuni culturale tradiţia în satul Jabeniţa. De ce s-au gândit tocmai aici? Pentru că “nepoatele lui Ştefănuc” sunt localnice, au plecat din sat să studieze sociologia respectiv pictura, se simt legate de sat şi se întorc cât se poate de des cu suflu nou şi idei noi. Atmostefa, în toate cele trei zile, a fost una destinsă cu discuţii libere legate de subiectul filmului, cu joculeţe de teambuilding şi de “descărcare a energiei” înainte de film, cu suc şi turtă dulce după film.

Atelierele de pictură şi desen

Dupa filmele de animatie, care s-au ţinut în primele trei zile ale “şcolii” s-a continuat de fiecare dată cu ateliere de desen şi pictură. Pornind de la tematica filmelor: copiii au desenat şi au pictat personaje şi imagini preferate, având materialele necesare picturii oferite de către organizatori şi le-au expus în sala de lucru a căminului pe cabinele de vot rămase, spre amuzamentul organizatorilor şi fericirea copiilor care împreună, au remarcat: “uite că au devenit şi astea utile”. Coordonatoarele atelierelor au fost Camelia Oltean, studentă la pictură în anul II în Cluj Napoca, şi Stephanie Endjitobadja, colaborator de nădejde al membrilor asociaţiei.

Ateliere de teatru şi hand-made

Atelierele de teatru cu jocuri educative pentru dezvoltarea atenţiei, acomunicării, a încrederii în propria persoană, a spontaneităţii au fost coordonate de Ştefan Bisztricki Florian, alături de Ioana şi Camelia. La sfârşitul atelierelor s-a ţinut şi un atelier hand-made, coordonat de Ioana Oltean, în care copiii au învăţat să facă lucruşoare din materiale textile.

“Teatrul ţi face pe copii să se deschidă, să îmbrăţişeze altfel lumea aceasta, îi face să înţeleagă că trebuie să înţelegem pe cel de lângă noi, nu să-l tolerăm, că toleranţa e un fel de milă sau de acceptare aşa mai de voie de nevoie. S-au jucat împreună copii de etnii diferite, de vârste diferite cu o energie creatoare extraordinară. Nu trebuie să-i înveţi nimic pe copii doar să porneşti de la ce au ei şi să poţi să-l îndrumi pe fiecare prin ce este el, să-l înţelegi, să-i inţelegi mecanismul de funcţionare şi să-l laşi să se exprime. Trebuie să ştii să le canalizezi energia spre o energie creatoare. Ei prin joc sunt mai aproape de adevăr decât sunt oamenii mari, care vorba ceea, au mereu nevoie de explicaţii. Desenul, teatrul, muzica, literatura ar trebui să fie un joc continuu la şcoală. Nu trebuie învăţati să spună părerile altora, ci să se canalizeze şi noi, cei din Asociaţia ŞURA, cu alţi prieteni, asta vrem să facem: să oferim copiilor cât se poate de des o alternativă educaţională prin care pot să descopere şi să se descopere. Credem că nu trebuie să-i învăţm pe copii să fie supuşi, ci să fie parteneri, sunt oameni de băgat în seamă, nişte oameni mai mici decât noi şi mai recenţi pe lumea asta, atâta tot. Lasă-l pe copil să simta, sa fie atent, să fie prezent, încurajează-l să se deschidă, ajută-l să înţeleagă şi dacă vrei să-l înveţi învaţă-l să înveţe, dă-i carioca în mână şi pensula, jocul, şi el exprimă, nimic mai mult şi o face atât de frumos. A aduce o dată pe an pe cineva cunoscut care să cânte pe scenă şi să pui standuri amestecate cu lucruri amestecate asta nu e cultură. Cultura e acolo unde se face continuu şi ea trebuie să aibă şi caracter lucrative, nu doar festiv. Festivitate faci când eşti preaplin şi ai de ce să te bucuri”, a declarat Ştefan Florian, preşedintele  Asociaţiei  SURA.

Georgiana:

“Două lucruri le-am învăţat aici: că nu trebuie să îţi fie rusine de cei din jur; să laşi imaginiaţia să curgă de la sine şi să nu îţi fie ruşine, să fii copil la orice vârstă.”

Ancuţa:

“Am învăţat să nu facem diferenţe, să am mai mult curaj, să fim mai sociabili prin aceste activităţi haioase şi pline de imaginatie.”

Adelin:

“În aceste zile am învăţat să mă distrez, am învăţat multe lucruri interesante despre teatru, cât de bine este să nu fi timid, să nu te sperie prezenţa altora şi să te exprimi liber.”