Alimentaţia dezechilibrată duce la instalarea „bolii zahărului”

Un stil de viaţă nesănătos, inclusiv săritul peste mesele principale ale zilei sau lipsa mişcării, sunt factori care duc încet-încet la apariţia diabetului zaharat. Afecţiunea poate să evolueze cu sau fără simptome, caz în care screening-ul de determinare a valorii glicemiei din sânge este indicat să se efectueze periodic, la orice vârstă. Odată diagnosticat cu această boală, pacientul este atent monitorizat şi, dacă respectă indicaţiile, poate duce o viaţă normală, susţine dr. Adriana Cif, medic primar diabet zaharat, nutriţie, boli metabolice la Centrul medical Mediab din Târgu Mureş.

”Este extrem de important screening-ul, adică să determinăm glicemia, să vedem dacă, eventual, aceasta este peste limitele normale”

Reporter: Diabetul este o boală care afectează o categorie tot mai mare de populaţie. Cum apare această afecţiune?

Dr. Adriana Cif:  Diabetul este o boală care poate să apară din diverse motive: anumiţi factori genetici, moşteniţi, dar şi stilul de viaţă nesănătos, o alimentaţie necorespunzătoare, lipsa exerciţiului fizic sau diabetul care apare la copii, dar acolo nu sunt soluţii prea multe pentru a preveni acel tip de diabet. În ceea ce priveşte simptomatologia, dacă nu este un diabet dezechilibrat, simptome nu există. Ceea ce înseamnă că este extrem de important screening-ul, adică să determinăm glicemia, să vedem dacă, eventual, aceasta este peste limitele normale. La persoanele care au un diabet dezechilibrat sau la copii, unde debutul este destul de rapid, apare sete intensă, urinat frecvent cu cantităţi mari de urină, tulburări de vedere, scădere în greutate, dureri la nivelul picioarelor, senzaţie de amorţeală, arsuri, furnicături. Poate debuta cu complicaţii ale diabetului. O persoană poate ajunge la cardiologie cu un infarct miocardic, un accident vascular cerebral sau cu tulburări de vedere la oftalmolog şi atunci se poate să se pună diagnosticul de diabet.

Rep.: Aţi spus că screeningul pentru determinarea glicemiei joacă un rol important. Care sunt valorile care indică prezenţa diabetului?

A.C.: Glicemia normală este glicemia sub 100 de mg pe decilitru, între 100-125 mg vorbim de un prediabet şi peste 125 mg, vorbesc de glicemii pe nemâncate, discutăm de diabet. În situaţia în care un pacient este intens simptomatic şi are peste 200 de mg în orice moment al zilei se pune diagnosticul de diabet.

Rep.: Cum poate fi el prevenit?

A.C.: Cum am spus, la diabetul zaharat tip I, prevenţie nu avem deocamdată. Pe partea de diabet zaharat tip II, persoanele care ştiu că au în familie probleme este bine să facă, în primul rând, o evaluare periodică, în al doilea rând este extrem de important stilul de viaţă, ce mâncăm, cât mâncăm, când mâncăm şi mişcarea pentru a nu creşte în greutate. Sau persoanele care ştiu că au probleme cu greutatea, ideal ar fi să ceară un sfat de la un medic de familie, un medic specialist în vederea scăderii în greutate.

”Terapia depinde de mai mulţi factori: de patologia asociată pe care o are, de greutate, de nivelul de glicemie cu care se prezintă”

Rep.: Pentru pacientul care a fost deja diagnosticat cu diabet zaharat, care sunt următorii paşi?

A.C.: Trebuie trimis la un medic specialist unde i se face luarea în evidenţă, i se face o recomandare de dietă adaptată în funcţie de bolile pe care le mai are, se ţine cont inclusiv de greutatea pacientului. Dacă este un pacient cu diabet zaharat tip II, cu greutate mare, acolo i se adaptează dieta şi din punct de vedere caloric, în aşa fel încât încercăm să obţinem şi o scădere în greutate. Terapia depinde de mai mulţi factori: de patologia asociată pe care o are, de greutate, de nivelul de glicemie cu care se prezintă.

Rep.: În general, pacienţii care primesc vestea că suferă de diabet se alarmează…

A.C.: În principiu, la un pacient care este depistat la timp cu valori glicemice rezonabile, nu foarte mari, se intervine cu dietă şi o terapie cu tablete, în aşa fel încât să ţinem lucrurile sub control.

Partea de monitorizare este extrem de importantă, mai ales la pacienţi care sunt trataţi cu insulină, dar este importantă monitorizarea şi la pacienţii care sunt pe terapie cu tablete. De aceea îi şi chemăm la controale periodice, pentru că în felul acesta putem să vedem cum evoluează lucrurile. Există anumite analize de laborator, hemoglobina glicuzilată, care ne arată practic media glicemiilor pe ultimele trei luni şi există glucometrele cu testele pe care le primesc pacienţii trataţi cu insuline. Mai este şi o monitorizare continuă, nişte teste speciale care deocamdată se folosesc destul de puţin la pacienţi cu diabet zaharat tip I în aşa fel încât să putem ajusta mai bine terapia cu insulină.