Esenţial în diabet: vizita la nutriţionist

Consultul unui dietetician nutriţionist, stabilirea unei scheme personalizate privind meniul zilnic şi măsurarea exactă a cantităţii de carbohidraţi pe care trebuie să o conţină un meniu, precum şi multă mişcare ajută bolnavul diagnosticat cu diabet să îşi poate ţine boala sub control.

 Măsurarea cantităţii de mâncare, un obicei

Stabilirea meniului nu se face însă oricum, ci în funcţie de mai mulţi factori: greutate, înălţime, vârstă, activitate fizică. Pacienţii sunt învăţaţi să aprecieze cantitatea de glucide din alimente. De asemenea, tabelele cu conţinutul glucidic al majorităţii alimentelor oferă un sprijin în stabilirea porţiilor. La început este utilă cântărirea porţiei de mâncare, până când pacientul învaţă să aprecieze cantitatea de glucide dintr-o lingură/ cană/ farfurie cu o anumită mâncare. ”Trebuie să ştie  să îşi măsoare carbohidraţii, deşi se spune, mai nou, că nu trebuie pacientul stresat cu cântărirea alimentelor. Dar este bine să aibă habar cam cât înseamnă 30 de grame de pâine, câţi carbohidraţi conţine o cană de lapte sau o cană de legume, de fructe. Este foarte important ca să îşi poată echilibra diabetul, să nu consume mai mulţi carbohidraţi faţă de câtă insulină are. În momentul în care el îşi monitorizează cantitatea de carbohidraţi pe care şi-o administrează şi îşi măsoară cu regularitate glicemia poate avea un autocontrol”, a explicat dr. Dora Santa, medic primar medicină de familie şi nutriţie dietetică şi preşedintele Asociaţiei Bio-Nutriţie.

Ce conţin alimentele

Un meniu sănătos trebuie să conţină proteine, lipide, carbohidraţi, fibre, iar pacientul trebuie să cunoască alimentele surse de proteine şi lipide bune, de fibre etc. ”Pacientul diabetic trebuie să ştie că fibrele îl apără de foarte multe probleme pentru că încetineşte absorbţia carbohidraţilor de carbon (nu e un pleonasm????), împiedică absorbţia colesterolului. E bine să consulte un dietetician nutriţionist pentru că ştiinţa dieteticii este o ştiinţă care este bazată pe dovezi şi care îl îndrumă să înveţe ce înseamnă o porţie de hidraţi de carbon, ce înseamnă o porţie de proteine, de lipide şi în acelaşi timp învaţă să îşi facă propriul meniu, să nu depindă de nimeni. Dacă încă nu este sigur pe el sau dacă constată că glicemia lui nu este încă stabilă sau are oscilaţii mari şi nu îşi dă seama unde greşeşte, e bine să revină să discute, să îşi noteze întrebările şi să primească răspunsuri calificate”, a precizat dr. Dora Santa.

Alimente sănătoase, recomandate

Pentru o dietă sănătoasă nutriţioniştii recomandă meniuri care să conţină carbohidraţi sănătoşi, respectiv pâine integrală, leguminoase: porumb, fasole, linte, năut, orez brun, cartofi, lactate, zarzavaturi, ceapă, usturoi, fasole verde, ciuperci, mure, afine, uleiuri din plante, respectiv ulei de măsline, porumb, floarea soarelui, rapiţă, seminţe de pin, dovleac, in, susan, nuci, migdale, fistic, arahide, ouă, carne slabă, peşte etc.