EXCLUSIV: Criza deșeurilor din Mureș rezolvată de prefectul Corneliu Grosu

Prefectul județului Mureș, Corneliu Grosu, a anunțat într-un interviu acordat în exclusivitate cotidianului “Zi de Zi” că este foarte aproape de a rezolva criza deșeurilor menajere din județul Mureș, prin înființarea unei gropi temporare în zona fostei fabrici de cărămidă din Târgu-Mureș, până la finalziarea proiectului din comuna Sânpaul. De asemenea, reprezentantul Guvernului în teritoriu a mărturisit că militează pentru o bună înțelegere, în interesul județului, între principalii lideri politici din Mureș.

Reporter: Vă rog să îmi spuneți care sunt principalele probleme ale județului identificate de când sunteți prefect și ce soluții ați găsit pentru rezolvarea lor?

Corneliu Grosu: Este vorba despre câteva probleme de principiu. Instituția Prefecturii și prefectul trebuie să rezolve problemele cetățenilor. Reprezentantul Guvernului în teritoriu este prefectul și dacă Guvernul este pus să rezolve problemele țării și ale oamenilor, aceasta e și responsabilitatea prefectului. Din această perspectivă, tot ce înseamnă altceva decât interesul oamenilor, în concepția mea nu există. Problema cea mai mare este ca să pot echilibra și aduce într-o manieră de echipă contribuția celorlalte instituții care participă și sunt abilitate să rezolve problemele oamenilor: primării, Consiliul Județean și altele. Ca atare, lucrurile mari ale județului, ale municipiului și ale unităților administrativ-teritoriale sunt lucrurile mari ale prefectului. Lucrurile mici sunt ale lor și le rezolvă ei. Cred că am reușit să imprim colegilor din Prefectură ideea că fabricarea și plimbatul hârtiilor în mandatul meu de prefect nu există ca modalități de lucru, se reduc doar la nevoile exacte prevăzute în circuitul documentelor. De asemenea, tot ca principiu, dacă o problemă intră pe poarta Prefecturii, acea problemă trebuie rezolvată conform competențelor noastre sau ale celor care sunt în colaborare sau în poziție de subordonare față de noi.

Reporter: Exemplificați, vă rog…

Corneliu Grosu: Sub această structură de principii, deja putem să ne punem la probleme rezolvate câteva lucruri despre care vom mai vorbi și pe care le vom face poate mai bine cunoscute publicului. Dacă am începe cu ce a însemnat Galeria Prefecților la sfârșitul anului trecut ca o formă de respect față de cei care au fost în această demnitate, am trecut la partea practică. Și anume în domeniul învățământului se menținea, era deja cronică situația de la Gimnaziul „Romulus Guga” în care un grup de elevi de nestăpânit ajunseseră să terorizeze școala și nimeni nu găsea o soluție. Am constituit un grup de lucru alcătuit din persoane din Prefectură, Poliția județeană și cea locală, Inspectoratul Școlar, DGASPC, ONG-urile care se ocupă cu problemele de rromi, reprezentanți ai părinților și ai școlii, medici și împreună am reușit ca în timp de două săptămâni să readucem școala la condiții normale de funcționare. De asemenea, la prima mea deplasare la București am mers cu următoarele probleme mari: cea a managementului deșeurilor menajere din județul Mureș și cea a căii de acces dintre cartierul Tudor și Spitalul Județean. E păcat să avem toate condițiile de știință medicală, de investiții și management performant și noi să nu fim în stare să rezolvăm câteva lucruri care mi se par nu numai normale, ci și ușor de făcut. Desigur, m-a interesat și ceea ce înseamnă fenomenul complex al zonei Belvedere sub aspectul Planului de Urbanism care trebuie aplicat acolo și care se lovește de constrângerile impuse de legislație, respectiv aplicarea lor de către DepoMureș. Și atunci pot să vă spun că în privința managementului deșeurilor menajere am colaborat inclusiv cu Universitatea Politehnică din Cluj Napoca pentru fundamentarea teoretică a demersurilor mele pe care le-am făcut și le continui săptămâna viitoare să le fac la nivelul Ministerului Mediu. În speță este vorba de a găsi soluții pentru valorificarea temporară a locului de depozitare din fosta exploatare a argilei de la fosta fabrică de cărămidă din Mureșeni, lucru care se poate realiza cu caracter temporar, rezolvând problema județului Mureș, până când se definitivează lucrările la depozitul de la Sânpaul. Un lucru care trenează, care are nevoie de sprijin, l-am luat și îl finalizăm săptămâna viitoare. Ieri (luni – nr.) am avut o discuție cu un colectiv de 20 de profesioniști din diferite structuri, legată de ceea ce înseamnă aplicarea normelor în asigurarea condițiilor de securitate a sondelor de gaze din zona Crăciunești și Belvedere și s-au conturat deja soluții care să detensioneze și să deblocheze practic un proiect care părea aproape pierdut. Nu vorbesc aici numai de problemele de construcție de locuințe care erau o părticică din ceea ce înseamnă Planul de Urbanism aplicat pe zona Belvedere, care înseamnă amplasarea de locuri de joacă, școli, asigurarea condițiilor sociale și de recreere. Belvedere trebuie să devină cea mai frumoasă parte a municipiului Târgu-Mureș și aici nu e vorba de a realiza ambițiile nu știu cărui primar, ci e vorba de a sprijini Primăria și oamenii să beneficieze de aceste amenajări.

Reporter: Nu deranjează intervențiile dumneavoastră?

Corneliu Grosu: Eu sunt pasager în această funcție, s-ar putea să mă ocup de prea multe probleme și să deranjez, dar dacă deranjez în folosul oamenilor, am marea satisfacție că deranjul pe care în creez va fi de bun augur în ce mă privește. Pentru alții, poate nu, dar cât sunt aici, asta voi face. În ceea ce privește dumul dintre cartierul Tudor și Spitalul Județean, aștept o hotărâre de Consiliul Local suficientă pentru a obține scoaterea din circuitul forestier a unei suprafețe limitate de teren care să permită începerea investiției cu fonduri europene. În prezent, se pierde mult timp cu intervențiile legate de situații de urgență din cauza lipsei acestui drum. Ieri (luni – n.r.), dintr-un accident nefericit produs de degajarea în atmosferă a unei cantități mari de gaz și mercaptan, aproape 40 de minute a refulat în aer, fapt care a alertat și a pus în situație de criză o parte a populației și a instituțiilor. Din această întâmplare s-au tras anumite învățăminte și anunț pe această cale că se vor inventaria aceste instalații de reglare a presiunii cu supape, de pe teritoriul municipiului Târgu-Mureș și în interiorul unităților administrativ-teritoriale. Astfel, sperăm ca riscul de producere a unor catastrofe să fie redus la unu la un milion de ani.

Reporter: Ce părere aveți despre proiectul de reorganizare administrativă a României și cu reducerea numărului de comune prin comasarea lor?

Corneliu Grosu: Se pare că varianta aleasă, promovată de domnul Victor Ponta, va fi cea cu opt regiuni. Nu poate să se considere o reușită sub aspectul performanțelor economice și sociale dacă nu avem în structura acestor regiuni elemente de pondere acceptate de către Uniunea Europeană pentru a fi finanțate, or fără o comasare a comunelor aceste regiuni nu vor ajunge să fie performante, așa cum se dorește. Asta dorim: să avem o capacitate economică, o putere economică și o gândire unitară administrativă care să ne permită accesul la fonduri europene. Aceasta e problema de fond, deci dacă m-ați întrebat cum văd acest proiect, vă răspund că îl văd bine și corect. Și reașezarea perimetrelor comunelor și a regiunilor economice care am înțeles că se doresc să fie realizate până la sfârșitul anului 2013, ceea ce înseamnă modificare de Constituție și multe alte preparative din punct de vedere legislativ. Nu vreau să inflamez spirite, dar să ne punem normala întrebare dacă e normal ca unele comune să înceapă la Târgu-Mureș, de la jumătatea străzii încolo. Așa începe Corunca, Sâncraiu de Mureș, Livezeni și Sângeorgiu de Mureș, localități care au condiții perfecte pentru a fi incluse în municipiu. Sigur, că domnii primari o să aibă comentarii, dar m-ați întrebat cum văd eu și eu așa văd. Nu e neaparat un punct de vedere al Guvernului sau bătut în cuie, dar așa cum de exemplu îl văd ca guvernator al acestei regiuni pe colegul meu Ciprian Dobre, așa văd și nevoia de alipire a acestor comune, în interiorul orașului.

Reporter: Sunteți cunoscut ca un om al echilibrului. De exemplu, la manifestările dedicate zilei de 1 Decembrie ați transmis un mesaj de înțelegere între liderii politici locali și coincidența face ca doi dintre aceștia să conducă instituții importante, respectiv Consiliul Județean Mureș și Primăria Târgu-Mureș… V-ați gândit să fiți un liant între Ciprian Dobre și Dorin Florea?

Corneliu Grosu: Să mărim puțin numărul și sfera celor care trebuie echilibrați. Să ținem cont că avem și o importantă forță politică reprezentantă a etniei maghiare, UDMR, și alții care nu și-au găsit probabil încă locul în interiorul nostru. Cei doi oameni sunt oameni de valoare, și domnul Dobre (Ciprian – n.r.) și domnul Florea (Dorin – n.r.) au demonstrat că sunt oameni de valoare și înțeleg ce înseamnă și știu să facă administrație. Ambii au o recunoaștere politică și socială prin faptul că au fost aleși fără drept de apel în fața altora. Eu nu trebuie să îi învăț pe ei nimic, poate ei să mă învețe pe mine din această perspectivă. Eu îmi doresc foarte mult să ne înțelegem într-un singură direcție pentru că avem foarte puțin de trăit în lumea asta, că avem foarte puțin – raportat la viață – de lucrat pentru acești oameni și dacă putem să punem toți patru umărul la ceea ce înseamnă proiectele județului, vom reuși. Nu mi-am propus niciodată să încerc o apropiere a dânșilor dacă ar fi nevoie de genul mediatorului, deși eu am absovit și cursuri de mediere și pot să vorbesc și de tehnica medierii. Mi-am propus doar atât: atunci când este nevoie, să le aduc aminte că toți patru suntem înhămați și tragem la aceeași mare responsabilitate.

Reporter: După părerea dumenavoastră se impune sau nu realizarea unui consorțiu între universitățile din Târgu-Mureș?

Corneliu Grosu: Problema consorțiului universităților nu este o descoperire a românilor și nu e nici de astăzi. În țările cu învățământ extrem de bine organizat acest mod de cooeprare este foarte practicat. Universitățile mari și puternice. Dacă mergem în istoria lor, vedem că la un moment dat au fost secțiuni, structuri separate, care au constatat că împreună pot să facă performanță în domeniul învățământului. Cred că nu avem încă pregătite condițiile în județul nostru, să facem astfel de consorțiu care să aducă plusvaloare. Sau dacă aș fi și mai explicit, nu avem soluția tehnică. Aceasta nu a fost găsită, iar cea care a fost vehiculată după părerea mea nu avea nici un sorț de izbândă. Eu aș dezvolta în continuare învățământul superior care e extraordinar de bine individualizat în Târgu-Mureș: și cel medical și cel uman-aplicativ și artistic și mai mult ca sigur că o regândire în regiuni a administrației țării să aducă elemente noi pentru o mai largă cooperare, care să ducă la consorții universitare. Însă în acest moment, eu nu cred că avem șanse de izbândă să realizăm o asemenea unitate unică de învățământ superior.