Fondul Comunitar Reghin, proiecte axate pe nevoile locale

Prin implicarea şi mobilizarea resurselor locale, Fondul Comunitar Reghin, va derula proiecte care vin să sprijine comunitatea. Primind un feed-back pozitiv din partea elevilor şi profesorilor, proiectului “Laboratorul Urban EDU+ Reghin” îi vor urma şi alte acţiuni de acest gen. Este vorba de “Semi – maraton I love Reghin” şi “Cardul comunitar”.

Alte proiecte…

“Semi – maraton I love Reghin”, se va desfăşura în luna aprilie, cu sprijinul Ro Club Maraton. “Vom încerca să atragem şcolile pentru a participa, fiecare, cu câte un proiect, prin care să sprijine o cauză aleasă pentru care trebuie să alerge. Astfel, proiectul devine vizibil, vor apărea şi sponsorii care donează bani pentru cauza respectivă însă, pentru asta, elevii, profesorii, trebuie să alerge”, a declarat Ştefan Molnar, membru al Fondul Comunitar Reghin. Membrii Fondului urmăresc implementarea, în Reghin, a “Cardului comunitar”, un card de fidelizare, realizat prin agenţii economici. Astfel, clientul va primi un card unic cu un cod de bare, iar la efectuarea cumpărăturilor la agentul cu care a semnat protocolul, primeşte o reducere la cumpărături, iar 1% va merge în fondurile fundaţiei, din care va finanţa proiecte comunitare locale. Cardul Comunitar funcţionează cu succes în mai multe comunităţi din România. După o anumită perioadă se va face un apel de proiecte, susţinute din fondurile colectate şi utilizatorii cardului vor avea posibilitatea să voteze proiectele propuse, care vor beneficia de aceste fonduri. “Comunitatea trebuie să devină mai activă, să simtă că poate contribui la schimbare. Astfel, câştigăm ceea ce lipseşte mult României, şi anume, conştiinţă comunitară”, a declarat Klaus Birthler, membru al Fondului Comunitar Reghin.

“Comunitatea trebuie să  devină mai activă”

Fondul Comunitar Reghin derulează sondaje pentru aflarea opiniei publice în legătură cu proiectele pe care intenţionează să le deruleze. “Dacă încercăm să implicăm din timp liceeni şi copiii, făcându-i să simtă că pot să aibă o voce în comunitate, atunci, după terminarea facultăţii, vor încerca să se întoarcă în municipiu. Unii oameni se întorc dacă văd că ar putea fi utili în comunitate, în special cei care sunt orientaţi vocaţional. Atunci când omul îşi găseşte rolul, rostul în comunitate şi îi place la nebunie, banii vor veni cu siguranţă, dar esenţial e ca oraşul să spună de ce are nevoie, ba chiar să strige de cine are nevoie”, a adăugat Klaus Birthler. Astfel, un laborator de software care există în Cluj Napoca, de exemplu, poate fi făcut şi la Reghin. “Comunitatea trebuie să  devină mai activă, trebuie să simtă că se poate implica”, a adăugat Ştefan Molnar.