Ce ştie ADN-ul descoperit cu şase decenii în urmă?

26 ianuarie 2013

În 2013 se împlinesc 60 de ani de la descoperirea ADN-ului, un moment de cotitură în biologia moleculară, în genetică, în biologie în general.Descifrarea ADN-ului este astăzi larg folosită în cele mai diferite domenii, de la inginerie genetică și ameliorarea speciilor cultivate, la medicină, jurisprudență, criminalistică sau arheologie. Recent a cunoscut o spectaculoasă aplicație în antropologie. În 2008, în peștera Denisova din Altai a fost descoperit un molar de femeie în care ADN-ul se conservase bine, din cauza temperaturii scăzute. Din secvențierea acestuia, antropologii au ajuns la concluzia că este vorba oameni diferiți de neandertalienii contemporani cu ei. Denisovanii ocupau în urmă cu 40.000-50.000 de ani arealul siberian. Antropologul Svante Pääbo, studiind doar ADN-ul dintr-un minuscul fragment de schelet de denisovană a făcut precizări care nu erau posibile înainte. Pe baza secvențierii el ne spune că denisovanca avea ten măsliniu, ochi căprui și păr șaten.
Pornind de la constatarea că ADN-ul dintr-o celulă microscopică conține întreg planul de construcție al unui organism complex, până în cele mai mici amănunte, inclusiv cele legate de comportament, simțuri și abilități, cercetătorii întrevăd posibilitatea de a stoca în ADN și informație non-biologică. Va fi posibil, spun ei, ca numai într-un gram de ADN să se păstreze informația care azi încape pe 460.000 de CD-uri (2,2 milioane de gigabiți!)