Boboteaza, sfânta sărbătoare iubită de români

Pe 6 ianuarie, Biserica ortodoxă sărbătoreşte botezul lui Iisus Hristos sau Boboteaza. Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători ale anului pentru creştini, ea având şi o însemnătate istorică mare. În popor, sărbătoarea este asociată şi cu gerul, pentru că, de obicei, este foarte frig în această perioadă. De aceea, deseori regăsim expresia „gerul Bobotezei”. Sfinţirea apei, întrecerea în înot a bărbaţilor care încearcă să scoată din apă crucea aruncată de preot şi obiceiul fetelor de a-şi pune busuioc sub pernă pentru a-şi visa alesul sunt doar câteva dintre tradiţiile acestei sărbători, care se practică an de an la români.

Boboteaza de-a lungul timpului

În suita celor 12 sărbători importante creştine se numără şi Boboteaza, sărbătoarea care are menirea de a reaminti cele petrecute la Râul Iordan, înainte ca Iisus să păşească în viaţa publică, la împlinirea vârstei de 30 de ani. De aceea, sărbătoarea se mai numeşte şi Epifanie, Teofanie sau Arătarea Domnului. În ianuarie, prima lună a fiecărui an, cultul ortodox este marcat de această mare sărbătoare, care reaminteşte cele petrecute la apa Iordanului. Oamenii păstrează tradiţiile şi nu lasă să treacă această zi fără a o sărbători aşa cum trebuie şi cum se cuvinte. Prima menţiune despre existenţa acestei sărbători datează din secolul al II-lea. La început, Boboteaza era prăznuită în Răsărit împreună cu Naşterea Domnului, pe data de 6 ianuarie. În Apus nu există dovezi despre ţinerea acestei sărbători înainte de secolul al IV-lea. De atunci a fost adoptată şi de apuseni. Tot atunci au fost despărţite cele două mari sărbători: 25 decembrie pentru Naşterea Domnului şi 6 ianuarie pentru Botezul Domnului. Boboteaza a devenit de-a lungul timpului, mentalitatea populară, Sărbătoarea celor trei magi. Mai mult, sărbătoarea a devenit renumită şi datorită apei sfinţite care are proprietăţi miraculoase pentru organism.

Ajunul Bobotezei

Ajunul Bobotezei era considerat a fi un moment favorabil farmecelor, descântecelor sau altor practici magice. Dimineaţa, înainte de aprinderea focului, se strângeau cenuşa din sobă şi gunoiul din casă pentru a fi păstrate până în primăvară, când se presărau pe straturile cu legume „pentru a le face rodnice şi a le proteja”. Bulgării de sare se adăugau în hrana animalelor pentru a le feri de farmece, de boli şi de duhurile rele. În acelaşi scop era folosită şi agheasma primită de la preotul care venea cu Iordanul. Se credea că dacă, în dimineaţa Ajunului de Bobotează, pomii erau încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat. În această zi erau interzise certurile în casă şi nu se dădea nimic cu împrumut. În seara de Ajun se săvârşeau practici de aflare a duratei vieţii. Înainte de culcare, se luau cărbuni din vatră şi se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea că primul care va muri va fi cel al cărui cărbune se va stinge mai repede.

Toate apele pământului sunt sfinte

Apa, simbol etern al vieţii, al renaşterii şi al regenerării, dar şi al purificării, devine un element central al sărbătorii de Bobotează. Boboteaza şi Sfântul Ioan aproape că formează una şi aceeaşi sărbătoare. În ziua de Bobotează, după Liturghie, preotul împreună cu enoriaşii fac o procesiune spre un lac, râu sau izvor pentru slujba Sfinţirii Apelor. Când Troparul Bobotezei începe, vânătorii şi pădurarii satului împuşcă peste ape ca să alunge duhurile necurate. Dacă este frig, se pregăteşte o cruce de gheaţă, pentru a marca locul slujbei, iar la final preotul aruncă în apă o cruce de lemn pe care feciorii satului trebuie să o scoată. Se spune că în această zi toate apele pământului sunt sfinţite. De aceea, femeile nu spală rufe în următoarele opt zile până la sfârşitul praznicului. Despre apa sfinţită în biserici în ziua de Bobotează se spune că are proprietăţi miraculoase şi purificatoare, de două ori mai mari decât cu ocazia altei sărbători. Este apa care nu se strică pe tot parcursul anului şi care poate ajuta oamenii în caz de boală, suferinţă şi necaz. Ea se menţine proaspătă şi plăcută la gust întreg anul. Oamenii o păstrează de obicei la loc de cinste, lângă icoane. Oamenii obişnuiesc să consume agheasma mare timp de opt zile, din Ajunul Bobotezei până la încheierea praznicului, pe 13 ianuarie, dar ulterior, în zilele de post, de sărbătoare. Din apa sfinţită se gustă întotdeauna înainte de mâncare. Bătrânii spun că apa sfinţită este bună şi de deochi, dar şi pentru a alunga răul sau crizele de nervi, panica şi frica. Agheasma mică se sfinţeşte la începutul fiecărei luni calendaristice, în biserică sau în casa credincioşilor, în zilele de post pentru că rugăciunea unită cu ziua respectivă este mai puternică. Aceasta poate alunga duhurile necurate din casele oamenilor, gândurile rele şi vindecă somnul de visele rele. Se mai spune că oamenii care beau agheasmă primesc har şi binecuvântare, iar sufletul şi trupul lor se vindecă de păcate, se curăţă de gânduri rele şi se sfinţesc.

Tradiţii şi obiceiuri de Bobotează

Sărbătoarea Botezului Domnului cuprinde, pe lângă sfinţirea apei, o serie de credinţe şi practici populare. De la întrecerea bărbaţilor pentru a scoate din apă crucea, busuiocul pus de fete sub pernă pentru a-şi visa alesul, pregătirea mesei aproape ca în Ajunul Crăciunului şi până la interzicerea certurilor în casă. În funcţie de zonele ţării, obiceiurile şi tradiţiile de Bobotează diferă. În Bucovina, sărbătoarea ţine trei zile, timp în care sătenii se odihnesc, se colindă reciproc şi se bucură de linişte. Oamenii obişnuiesc să se mascheze. Tinerii, deghizaţi în babe şi moşnegi, colindă mai ales pe la casele unde sunt fete tinere, nemăritate, obiceiul fiind o reminiscenţă a cultului moşilor şi strămoşilor, dar şi o veche practică fertilizatoare. În Maramureş, la ţară, bătrânii spun că nu este bine să arunci gunoiul până nu îţi calcă preotul în casă. Dar, dacă o faci imediat după ce a plecat preotul, vei scăpa de toate relele pentru tot anul. În multe sate din România femeile fac descântce rostite deasupra apei, care se transmit din generaţie în generaţie şi diferă de la o gospodărie la alta, pentru ca familia şi acareturile să se cureţe de farmece şi rele şi să fie ferite de acestea tot anul. În satele din nordul ţării, pe vremuri, femeile se adunau în grupuri mari acasă la cineva şi duceau piftie, grâu fiert şi vin roşu. După masă, acestea cântau şi jucau toată noaptea, iar dimineaţa ieşeau în stradă şi luau bărbaţii cu forţa la râu, pe care îi ameninţau că îi aruncă în apă. Întreg ritualul poartă numele de „Iordănitul femeilor”. „Udatul Ionilor” are loc în Transilvania şi Bucovina. În Bucovina, la porţile tuturor celor care poartă acest nume se pune un brad împodobit, iar acesta trebuie să organizeze o petrecere cu lăutari. În Transilvania, cei care poartă acest nume sunt purtaţi cu mare alai prin sat până la râu unde sunt botezaţi/purificaţi.

5 tradiţii de Bobotează care îţi aduc noroc tot anul

De-a lungul timpului, oamenii au descoperit o serie de obiceiuri şi tradiţii care le-ar purta noroc. Există o sumedenie de poveşti despre cum putem aduce în casă bunăstare sau cum ne putem vindeca de anumite boli cu ajutorul apei sfinţite. Noi am selectat cinci astfel de tradiţii:

1. Fetele nemăritate îşi visează ursitul

Se spune că dacă în Ajunul Bobotezei fetele nemăritate leagă cu un fir roşu de mătase o crenguţă de busuioc sfinţit la degetul inelar şi pun o altă crenguţă sub pernă, au şanse mari să-şi viseze bărbatul predestinat.

2. Nu se dau bani cu împrumut

Se spune că nu este bine să dai bani cu împrumut de Bobotează, pentru că rişti să atragi paguba în casă.

3. Femeile nu spală rufe

O altă tradiţie spune că de Bobotează şi în următoarele şapte zile, femeile nu trebuie să spele rufe, pentru a nu atrage necazuri în familie.

4. Oamenii beau agheasmă pentru a fi sănătoşi tot anul

Se spune că această apă sfinţită poate ameliora dureri şi poate chiar să vindece boli. De aceea, bolnavii cred în puterea ei tămăduitoare.

5. Credincioşii mănâncă alimentele doar după ce sunt sfinţite

Conform altei tradiţii, de Bobotează nimeni nu mănâncă bucatele preparate până nu vine preotul să le sfinţească şi să sfinţească şi locuinţa.

În fiecare an, de Bobotează, creştinii se roagă pentru sănătate, pace, linişte sufletească şi bunăstare.