Mă întorc cu mare drag la Sărmaş. Sărmaş este un oraş care nu încetează să mă suprindă. Trăitorii în oraşele mai mari suntem tentaţi a crede că în orăşelele mici de câmpie nu se întâmplă nimic, şi cât de amarnic greşim! Iată, să nu mergem mai departe de această zi de 14 ianuarie, ziua în care la Sărmaş s-a sărbătorit Ziua Culturii Naţionale. Biblioteca Orăşenească “Liviu Rusu”, în persoana directoarei Dinuca Burian, a reuşit din nou să organizeze un eveniment cu adevărat rotund, cuprinzător dar şi surprinzător prin multitudinea de aspecte ineditedin viaţa şi opera lui Mihai Eminescu, cât şi prin cuprinderea acesteia în contextual vremurilor.
Viaţa lui Eminescu, încadrată în contextul istoric
După un scurt cuvânt de deschidere din partea primarului Ioan Mocean, viaţa şi opera lui Eminescu a fost introdusă în contextul istoric de secretarul oraşului Sărmaş, Gelu Florin Săras şi de prof. Radu Andrei Tolan. “Istoria o scriu unii, dar o fac alţii” a subliniat Radu Tolan. Acesta a dezvăluit unele aspecte mai puţin cunoscute ale Unirii Principatelor, eveniment de la a cărui înfăptuire se împlinesc anul acesta 155 de ani. „În perioada respectivă Imperiul Ţarist are puternice tendinţe expansioniste, doreşte supremaţia în toată zona Balcanilor, Imperiul Austro-Ungar dorea creşterea influenţei sale în Ţara Românească, dar şi muribundul Imperiu Otoman care dorea să-şi consolideze suveranitatea în Moldova şi Ţara Românească. Au intervenit din fericire interesele indirecte ale Franţei şi Marii Britanii, care au susţinut crearea unui nou stat suveran, care să fie o zonă tampon pentru expansiunea Rusiei” a arătat prof. Tolan, care a adăugat că şi în cazul în care Cuza nu ar fi luat unele măsuri de îndreptare a statului spre un făgaş de normalitate şi modernitate, Franţa şi Marea Britanie nu ar fi susţinut Unirea. Istoria este cea mai frumoasă poveste, dacă ne străduim să-i înţelegem dedesubturile, este cu adevărat povestea vieţii. Eminescu şi Unirea, legătura este evidentă. În primul rând Eminescu a fost contemporan şi susţinător al Unirii, dar poate şi mai important, dacă Unirea Principatelor nu ar fi existat, nu ar fi avut loc nici Marea Unire de la 1918, întregul curs al istoriei ţării noastre s-ar fi schimbat, şi desigur nici această Zi a Culturii Naţionale nu ar fi existat.
Să-l punem între cei vii, căci el este viu
Poet nepereche, Luceafărul poeziei româneşti, geniu, epitetele la adresa lui Mihai Eminescu sunt foarte multe. “Formulele standard sunt reale, dar orice abuz de uz le goleşte de conţinut. Să-l punem între cei vii, căci el este viu” a afirmat poetul Nicolae Băciuţ, cetăţean de onoare al oraşului Sărmaş. “Eminescu n-a existat” a recitat Băciuţ poezia lui Marin Sorescu, răscolind întreaga asistenţă. Eminescu, acel tânăr cu ochii mari cât Istoria noastră, cel de care ne amintim mult prea rar sau doar la ocazii festive, l-a inspirat şi pe poetul Răzvan Ducan la scrierea volumului de poezie “Poporul de proşti versus Eminescu”, volum prezentat cu această ocazie. “Îl citim şi recitim pe Eminescu. Cuvintele lui ne dezvăluie noi şi noi valenţe la fiecare recitire, la maturitate redescoperind aspecte care ne-au scăpat tineri fiind. El este cu adevărat focul grecesc al Culturii noastre” a spus Ducan. Personalitatea şi opera deosebit de complexă a lui Eminescu a fost întregită de prezentarea prof. Natalia Racoviţan, care a punctat aspecte din activitatea de jurnalist. “Eminescu în toată activitatea lui jurnalistică a fost un adevărat militant. El a susţinut întotdeauna ca şi principiu de bază munca, a susţinut militant reformarea Constituţiei, militează fervent pentru înfiinţarea unui Teatru Naţional, dar atacă şi bazele Imperiului Austro-Ungar” a arătat prof. Racoviţan. Pentru convingerile sale i s-a intentat proces la Viena, despre care puţini sunt cei care ştiu. “Ajungând la ziarul “Timpul”, Eminescu nu a contenit să-şi susţină principiile, atacând deseori puternicii vremii, probabil acesta fiind şi motivul pentru care a fost săltat şi internat forţat la Mărcuţa, unde a fost tratat eronat presupus intenţionat, şi astfel chiar ucis, ipoteze susţinute de către unii autori” a completat prezentarea Racoviţan.
Biblioteca oraşului, organism viu şi perfect integrat
O adevărată sărbătoare de suflet la Sărmaş, o şezătoare intimă şi călduroasă, dar şi multiculturală, organizatorii au ţinut să amintească şi de contemporanul lui Eminescu, poetul naţional al Ungariei, Petöfi Sándor. Contemporaneitatea lor, dar şi militantismul naţional fără a cădea în extrema naţionalismului nociv, îi apropie şi ne apropie şi pe noi, trăitori pe aceste meleaguri multiculturale a arătat Székely Rozália, care a şi recitat câteva din operele poetului naţional maghiar. Acesta a fost momentul optim pentru copiii de la cercul “Boglarka” să interpreteze câteva dintre poeziile celor doi mari poeţi, transpuse în muzică. Este foarte îmbucurător să vezi copii recitând, cântând din operele marilor poeţi. Până aceste lucruri se întâmplă, pericolul pierderii identităţii naţionale este departe de noi. O altă grupă de copii, de această dată reprezentanţii Şcolii Gimnaziale “Liviu Rusu” a încheiat această sărbătoare, recitând cu simţire mai multe poezii din opera eminesciană. Una dintre ele a fost Larisa Hulpe, care abia fiind în clasa a V-a, a reuşit nu doar să înveţe pe de rost o pozie atât de lungă cum este “La mormântul lui Aron Pumnul”, dar a reuşit să facă asta cu maximă trăire, din păcate emoţiile au copleşit-o la final şi nu am reuşit să vorbim cu ea în particular. “Biblioteca oraşului Sărmaş este vie şi activă, şi se va menţine aşa cu siguranţă. Cetăţeni de toate vârstele şi etniile ne vizitează în mod frecvent, au nevoie de noi. Chiar dacă interesul pentru pagina tipărită este mai scăzut, se apelează în schimb la facilităţile Biblionetului, şi acesta fiind oferit gratuit” a arătat coordonatoarea proiectului, Dinuca Burian. Primarul Ioan Mocean a ţinut să-i mulţumească atât bibliotecarei Burian, dar şi tuturor participanţilor pentru aportul adus la realizarea acestui eveniment atât de rotund. “Aceste câteva ore ne-au adus linişte în suflete şi ar trebui să fie cât mai dese. Am avut o diversitate atât de conţinut, cât şi de vârste, felicitări tuturor” a mulţumit primarul Mocean. Cum vă spuneam, la Sărmaş cultura şi simţirea românească este la ea acasă.
Edith VEREŞ
