Salvamont „Salvaspeo” Mureş, îngerii păzitori ai munţilor

Înfiinţat în urmă cu opt ani, Serviciul Public Judeţean Salvamont „Salvaspeo” Mureş funcţionează în subordinea Consiliului Judeţean Mureş şi are misiunea principală de a salva persoane accidentate în zonele montane greu accesibile, prin utilizarea tehnicii alpine. Kovacs Zoltan Robert, şeful Serviciului, ne-a oferit informaţii atât despre echipa de salvatori montani pe care o coordonează, cât şi câteva sfaturi pentru turiştii sau amatorii de sporturi extreme care frecventează traseele montane sau pârtiile de schi de pe raza judeţului Mureş.

Reporter: Când s-a înfiinţat Serviciul Public Judeţean Salvamont „Salvaspeo” Mureş şi care e structura acestuia?

Kovacs Zoltan Robert: Serviciul Public Judeţean Salvamont „Salvaspeo” Mureş a fost înfiinţat în anul 2005, pe baza Hotărârii Guvernului 77 din 2003 şi pe baza unei Hotărâri a Consiliului Judeţean Mureş din 2004. Efectiv, în toate judeţele unde există zonă montană a trebuit să se înfiinţeze echipe de salvare montană. Echipa lucrează în judeţul Mureş de opt ani, avem şase angajaţi, 15 colaboratori care au toţi atestat de salvator montan şi 43 de voluntari care încă nu sunt atestaţi de către Asociaţia Naţională de Salvare Montană din România, dar care sunt în pregătire şi în viitor vor parcurge şi examenele respective. Totodată, Serviciul Public Judeţean Salvamont „Salvaspeo” Mureş este al doilea serviciu de acest fel din România care a fost acreditat, ceea ce este un lucru deosebit de bun pentru echipa noastră.

„Din fericire, în ultimii ani nu s-a întâmplat să avem vreun accident la care să nu ajungem la timp, astfel că victimele au fost mereu salvate şi dacă a fost cazul transportate în timp util la spital, SMURD sau la primul punct de prim ajutor. Sperăm ca în viitor Serviciile Salvamont să intre cât mai repede în sistemele de urgenţă din România”

Rep.: Cum funcţionează Serviciul Public Judeţean Salvamont „Salvaspeo” Mureş?

K.Z.R.: Momentan avem o bază principală în Târgu-Mureş unde lucrează cei şase angajaţi. Totodată, avem trei puncte de lucru în judeţ, unul în Lunca Bradului, în Valea Mureşului, respectiv unul în Sovata, chiar în oraş şi altul pe pârtia de schi Aluniş. Echipa noastră are în componenţă şi o echipă de salvare speologică şi o echipă de intervenţii speciale acvatice, efectiv o echipă de scafandri. Permanenţele la punctele de lucru aflate în Lunca Bradului şi Sovata le facem la sfârşit de săptămână, intervenţiile care sunt în timpul săptămânii fiind efectuate de către echipa din Târgu-Mureş care se deplasează în zona respectivă.

Rep.: Care e modul de intervenţie? Ce se întâmplă concret când cineva are probleme şi apelează la dumneavoastră?

K.Z.R.: De obicei victimele din zona montană fac un apel către 112 sau numărul 0 Salvamont care este numărul de urgenţă al Salvamontului din România, după care echipa se deplasează cât mai repede la locul intervenţiei. Menţionez că o echipă minimă de salvare montană constă în cel puţin şase persoane, deci atunci când ne deplasăm la o intervenţie montană sunt prezenţi minim şase salvatori montani.

Rep.: Cu ce probleme vă confruntaţi în activitatea de zi cu zi?

K.Z.R.: Din păcate, Serviciile de Salvare Montană din România nu sunt în regim de urgenţă. Persoanele angajate lucrează opt ore pe zi şi majoritatea apelurilor primite în timpul săptămânii sunt după ora de lucru, după ora 16.00, şi este o mare problemă pentru Serviciile Salvamont, nu numai la Târgu-Mureş, ci în toată ţara. Practic, după ce ni se termină programul şi mergem acasă trebuie să fim non-stop în alertă. Din fericire, în ultimii ani nu s-a întâmplat să avem vreun accident la care să nu ajungem la timp, astfel că victimele au fost mereu salvate şi dacă a fost cazul transportate în timp util la spital, SMURD sau la primul punct de prim ajutor. Sperăm ca în viitor Serviciile Salvamont să intre cât mai repede în sistemele de urgenţă din România. Mulţi ani nu am avut protocol de colaborare cu 112, dar de câţiva ani am reuşit să încheiem acest protocol de colaborare cu Serviciul 112 şi cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă şi SMURD. Deşi nu suntem serviciu de urgenţă, totuşi am intrat în sistem şi dacă cineva ne apelează dintr-o zonă greu accesibilă, vom interveni în timp cât mai scurt.

Reporter: Ce recomandări aveţi pentru iubitorii sporturilor de iarnă şi pentru amatorii de drumeţii montane?

Kovacs Zoltan Robert: Persoanele care se aventurează în zonele montane sau pe pârtiile judeţului trebuie să fie mult mai bine pregătite decât pe timp de vară. Le recomandăm să aibă un echipament adecvat, haine mai groase, impermeabile, să aibă la ele echipamente tehnice, de exemplu lanterne, suficientă hrană pentru cel puţin o zi, un termos cu ceai cald şi cel mai imprtant lucru este să se informeze înainte de a porni la drum, să vadă ce fel de condiţii meteo sunt în zona pe care o vizitează. De asemenea, mureşenii pot primi informaţii din partea Serviciului nostru cu privire la starea în care se află traseele montane din judeţ: grosimea stratului de zăpadă, existenţa sau nu a pericolului de avalanşă. În ultima perioadă de timp am observat un fenomen, mulţi turişti care umblă în Munţii Călimani cu schi de tură. Este un sport destul de nou în România şi zona montană din judeţul Mureş este perfectă pentru acest sport, dar majoritatea accidentelor se întâmplă atunci când persoanele respective care intră în zona montană nu au destule informaţii despre starea zăpezii, condiţiile meteo şi poate că nu au nici echipament corespunzător. Dacă totuşi se întâmplă un accident sau există vreo problemă, trebuie sunat urgent la numărul 112 sau la 0 Salvamont pentru a putea trimite o echipă de salvare în ajutor. Iarna din păcate o persoană accidentată intră foarte repede în hipotermie, ceea ce agravează foarte mult starea ei. Deplasările noastre se fac tot pe jos, nu avem elicopter în dotare, astfel că pot să dureze câteva ore.

„Un salvator montan trebuie să iubească acestă meserie, e o calitate de bază. Toate persoanele care sunt în echipa noastră, angajaţi, colabortori sau voluntari, au ca hobby mersul pe munte. Dacă nu iubeşti muntele, dacă din copilărie nu eşti atras de domeniul acesta, atunci nu poţi deveni salvator montan”

Rep.: Există vreun accesoriu pe care îl recomandaţi iubitorilor muntelui?

K.Z.R.: Da, aş recomanda celor care merg pe munte să aibă o folie de supravieţuire care se poate găsi şi în farmacii. Folia are câteva grame greutate şi nu îngreunează cu nimic deplasarea. Dacă persoanele au la ele o brichetă sau o lumânare, corpul poate fi învelit cu folia respectivă şi înăuntru temperatura îi va feri de probleme de hipotermie.

Rep.: Aţi spus ce trebuie făcut în caz de urgenţă. Există şi lucruri pe care vizitatorii munţilor nu trebuie să le facă?

K.Z.R.: Da. Nu trebuie să te duci într-o zonă necunoscută singur sau să nu ai niciun fel de informaţii despre zona respectivă. O altă recomandare pentru turişti este să rămână pe traseele marcate şi să nu se aventureze de acolo, iar dacă sunt alarme de avalanşă să nu se aventureze în zona respectivă.

Rep.: Care e situaţia în ceea ce priveşte traseele din judeţul Mureş?

K.Z.R.: Traseele din judeţul Mureş sunt destul de lungi, avem şi trasee de peste 20 de kilometri şi parcurgerea lor pe timp de iarnă necesită aproape un timp dublu comparativ cu sezonul de vară. Astfel, riscul ca lăsarea întunericului să ne surprindă pe traseu este foarte mare, de aceea este recomandabil ca iubitorii muntelui să fie echipaţi corespunzător, să aibă la ei o lanternă frontală, care se ţine pe cap şi ne ajută să putem coborî în siguranţă de pe munte.

Rep.: Cu ce instituţii colaboraţi?

K.Z.R.: Instrituţiile cu care colaborăm cel mai des şi mai bine sunt Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Horea” al judeţului Mureş, SMURD, Serviciul de Ambulanţă, în plus avem contracte de colaborare cu multe asociaţii nonguvernamentale care desfăşoară activităţi în zona montană.

Rep.: Sunteţi solicitaţi des? Ce spun statisticile ?

K.Z.R.: Când ne-am înfiinţat, în anul 2005, au fost puţine apeluri. Lumea a trebuit să ştie că există o echipă de salvare montană în judeţul Mureş, dar acum, după opt ani avem o medie de 120 – 150 de intervenţii anual, dar am avut ani când au fost şi peste 200 de intervenţii. Precizez că echipa noastră este prezentă şi la multe evenimente sportive care au loc în zone montane sau împădurite şi este solicitată şi la salvările de la înec.

Rep.: Ce calităţi trebuie să aibă un salvator montan?

K.Z.R.: Un salvator montan trebuie să iubească acestă meserie, e o calitate de bază. Toate persoanele care sunt în echipa noastră, angajaţi, colabortori sau voluntari, au ca hobby mersul pe munte. Dacă nu iubeşti muntele, dacă din copilărie nu eşti atras de domeniul acesta, atunci nu poţi deveni salvator montan.

A consemnat Alex TOTH

Ciprian Dobre, mândru de echipa Salvaspeo

„Sunt mândru că echipa Consiliului Județean Mureș îi include pe colegii noștri de la Salvaspeo. Deși până acum nu au avut parte de o mediatizare pe măsura importanței muncii lor, mă bucur că, în ultimul timp, sunt tot mai prezenți în spațiul public. Ceea ce este important de reținut este performanța pe care acești oameni o au în munca lor de zi cu zi, pusă în slujba siguranței mureșenilor și a celor care ne vizitează județul în calitate de turiști. Faptul că în ultimii ani salvatorii noștri au ajuns la timp la toate accidentele, este o dovadă a eficienței lor în intervenții. Merită evidențiați atât salvatorii montani, speologi, echipa de scafandri, dar și cei câteva zeci de voluntari de la Salvaspeo.”

Ciprian Dobre, Președintele Consiliului Județean Mureș

Cele 10 porunci ale turiştilor montani:

1. Muntele îţi este superior, tu îi eşti inferior. Asigură-ţi toate mijloacele spirituale, morale, fizice şi materiale.

2. Să porneşti la drum în condiţii fizice bune. Nu-şi forţa fizicul până la epuizare, alimentează-te mai des dar cu măsură.

3. Echipamentul necorespunzător poate să-ţi pună viaţa în pericol. Să ai la tine o trusă medicală..

4. Nu porni singur în traseu. Anunţă la o cabană apropiată traseul şi durata aproximativă a turei.

5. Nu te aventura în trasee care îţi depăşesc pregătirea.

6. Să ai în vedere condiţiile meteorologice. Să cunoşti modalitatea apelului de salvare.

7. Nu există munte sau traseu de munte fără risc. Muntele devine foarte periculos după o ninsoare abundentă.

8. Vremea nefaborabilă sau noaptea îţi sunt duşmani feroce pe un traseu nemarcat. Nu uita, după o zi epuizantă vigilenţa scade.

9. Un turist montan veritabil trebuie să fie deştept, calm, precaut, curajos şi respectă muntele.

10. Respectă-ţi colegul tău de drumeţie şi nu-l părăsi în nici o situaţie dificilă.

(Sursa: www.salvamontms.ro)

Apelul de salvare SOS trebuie să conţină:

– Locul producerii accidentului.
– Numărul accidentaţilor şi starea lor.
– Data şi ora producerii accidentului.
– Diagnosticul prezumtiv.
– Condiţiile meteo.
– Datele personale ale celui care face apelul.

Semnalele de alarmă convenite în activitatea Salvamont constău în: sase semnale acustice pe minut – un semnal la fiecare 10 secunde – după care urmează o pauză de un minut. Semnalul de răspuns cuprinde trei semnale pe minut – câte un semnal la fiecare 20 de secunde – urmate de o pauză de un minut.

Nu declanşaţi alarma inutil!

(Sursa: www.salvamontms.ro)

Alex TOTH