Secretele păpuşilor în costum popular dezvăluite reghinenilor

Muzeul Etnografic Reghin, Primăria Municipiului Reghin, în parteneriat cu şcolile gimnaziale din municipiu organizează în perioada 27 – 31 ianuarie, în cadrul unui proiect de pedagogie muzeală, un atelier de confecţionat păpuşi, gazda fiind Biblioteca Municipală „Petru Maior” care va oferi şi o atmosferă de basm prin poveştile „la gura sobei” rostite de meşterii populari Maria Robescu din Râmnicu Vâlcea şi Mariana Roşca din Borsec, învăţătoare şi bibliotecari.

„Mama mea a fost primul meu mentor”

Maria Robescu a venit de la Râmnicu Vâlcea pentru a-i învăţa pe cei mici cum să îşi îmbogăţească copilăria cu păpuşi meşteşugite de propriile lor mânuţe. „Întotdeauna mi-au plăcut păpuşile şi când eram copil nu am avut păpuşi, sunt născută într-o generaţie unde păpuşile nu prea îşi aveau locul, la noi la ţară. Nevoia de joacă a copilului există dintotdeauna şi atunci mi-am făcut singură. E adevărat că n-aş fi ştiut eu la 5-6 ani să-mi fac singură păpuşi fără ajutorul mamei mele, deci mama mea a fost primul meu mentor”, a declarat Maria Robescu, meşter popular.

Pentru o păpuşă mică sunt aproape 30 de operaţii de executat şi confecţionarea acesteia durează o zi. Cele din cârpe necesită un timp de prelucrare de 3-4 zile, iar la cele de colecţie meşterul lucrează chiar şi o săptămână. „A face aceste păpuşi în costum popular nu înseamnă doar să copiezi modelul, ci înseamnă zeci şi sute de ore de studiu, cărţi de la bibliotecă cu costume populare din diverse zone, bineînţeles unde am găsit”, a precizat Maria Robescu.

Cunoaşterea tradiţiei prin joc

Pentru a înţelege cine suntem trebuie, de cele mai multe ori, să ne întoarcem spre trecut, spre obiceiurile şi tradiţiile noastre. „Este, consider eu, o normalitate să reuşeşti să aduci înaintea tinerilor, a copiilor în cazul nostru, tradiţia sau creaţia populară românească autentică, în ansamblul ei, cu toate tipurile şi variantele zonale sau etnografice pentru că în felul acesta nu doar privind, ci şi încercând să creeze piesele componente ale unui costum popular românesc, sunt obligaţi să gândească, să lucreze în acelaşi timp şi să-şi pună întrebarea „de ce?”, de ce acoperământul capului se făcea aşa, de ce cămaşa are anumite ornamente, de ce există catrinţă, iar dacă nu găseşte singur răspunsul, îl află de la meşter, dar în acest fel trezim în tineri curiozitatea de a afla, de a se documenta, de a întreba şi în felul acesta el se întoarce în trecutul nostru”, a explicat Maria Borzan, directorul Muzeului Etnografic Reghin.

Cunoaşterea tradiţiei printr-un atelier de această natură ajută la formarea personalităţii copiilor, foarte receptivi în această etapă de dezvoltare. „Este interesant că sub forma jocului învaţă simbolurile, pentru că fiecare culoare, fiecare ornament, fiecare podoabă are un rost, nimic, nimic în lumea satului nu era întâmplător, totul avea semnificaţie. Privit în ansamblu, acest lucru într-un asemenea atelier se face într-un mod cu totul special, este antrenat şi sufletul, iar în momentul în care se face triada minte, suflet şi mână rezultatul este o operă de artă”, a concluzionat Maria Borzan.

Ştefan BRUMAR