Agricultorii şi multinaţionalele, alături de Dafcochim Agricultura
  • alex.toth
  • 0 comentarii
  • 1320 Vizualizări

Agricultorii şi multinaţionalele, alături de Dafcochim

Reprezentanţi de vârf ai companiilor multinaţionale BASF, DuPont Pioneer, Dow AgroSciences, Timac Agro România şi AgroProspect, precum şi agricultori din opt judeţe ale Transilvaniei au apreciat în termeni pozitivi reuşita tradiţionalului simpozion Dafcochim organizat între 14-17 ianuarie la hotelul de patru stele „Saliris” din Eger, Ungaria.

Seriozitate, onestitate şi sprijin reciproc

Gazde ospitaliere pentru cei 180 de invitaţi au fost proprietarii companiei Dafcochim, oamenii de afaceri Liviu Cojoc şi Radu Fodor, precum şi directorul general Marinel Ştefan, coordonatorul echipei de vânzări Dafcochim Agro. „Parteneriatul dintre Dafcochim şi agricultori se bazează în primul rând pe seriozitate, onestitate şi sprijin reciproc: nici noi nu ne-am fi dezvoltat fără agricultori şi nici agricultorii fără noi, motiv pentru care îmi doresc să aveam aceeaşi colaborare şi pe viitor, iar încrederea pe care Dafcochim a câştigat-o în faţa principalilor furnizori de imputuri, firme multinaţionale cu renume, se datorează şi seriozităţii fermierilor, care au avut, şi ei, încredere în recomandările noastre, şi care, în final, le-au adus beneficii considerabile”, a afirmat Liviu Cojoc, directorul general al companiei Dafcochim.

Prezentări de produse noi şi informaţii utile

Din echipa BASF au făcut parte, printre alţii, Marius Farcaş, Liviu Bădărău, Ruxandra Nicoleta Chiru, Adela Savin, Răzvan Boc şi Robert Băicoianu, care au prezentat atât noile produse cât şi informaţii utile despre protecţia culturilor de cereale, rapiţă, floarea soarelui şi viţei de vie. „Doresc să mulţumesc companiei Dafcochim pentru invitaţia la ediţia a treia a acestui eveniment, domnului Liviu Cojoc, domnului Radu Fodor şi domnului Marinel Ştefan, fără a cărui abnegaţie şi dăruire acest eveniment n-ar fi fost posibil să fie perfect”, a afirmat Marius Farcaş, director regional BASF.

Echipa Pioneer a fost alcătuită din Cristian Deliu şi Florin Mureşan, care sub titulatura „Ştiinţă, soluţii şi satisfacţia clienţilor” au prezentat atât informaţii extrem de utile din domeniul combaterii dăunătorilor şi creşterii sănătoase a culturilor, cât şi produse din portofoliul companiei.

Directorul pentru România al Dow AgroSciences, Iulia Nicola, a avut numai cuvinte pozitive despre colaborarea cu Dafcochim şi fermierii ardeleni. „Sunt în asentimentul dumneavoastră să urez echipei Dafcochim multă sănătate în primul rând, multă forţă de muncă şi să ne vedem şi peste alţi 20 de ani în aceeaşi formulă. Din cei 20 de ani, 15 sunt ani de colaborare cu Dow AgroSciences. Am crescut împreună cu echipa şi cu compania Dafcochim”, a precizat Iulia Nicola, care a fost însoţită la simpozion de Bogdan Radu şi Dorin Pop, care au trecut în revistă noutăţile, dar şi portofoliul de produse comercializate în România de Dow AgroSciences.

Echipa Timac Agro International a fost reprezentată de un cvartet format din Janos Albert, Krisztina Blaga, Gabriel Barşon şi Gabriel Cuc, prezentarea cu tema „Provocări în fertilizarea culturilor în 40 de ţări”, fiind urmărită cu mare atenţie de cei prezenţi. „Avem o colaborare strânsă cu Dafcochim, este unul dintre cei mai importanţi distribuitori ai noştri, la fel avem o colaborare foarte bună şi cu fermierii din Transilvania”, a declarat Krisztina Blaga, director regional pe zona Transilvania. „Ca şi produse noi pentru anul 2014 avem Physiostart, un produs microgranulat, cu un cost relativ acceptabil şi care se va preta foarte mult condiţiilor climaterice din acest an. L-am testat anul trecut şi în acest an va trebui să facă minuni”, a completat Krisztina Blaga.

Tehnologii competente la AgroProspect

La simpozion a onorat cu prezenţa şi fondatorul AgroProspect, Gheorghe Boţoman, unul dintre cei mai valoroşi specialişti din România în domeniul protecţiei plantelor. „Acest simpozion organizat de Dafcochim a început în urmă cu 14 ani, la Restaurantul „Europa” din Târgu-Mureş unde foarte mulţi din sală aţi participat. Apoi ne-am mutat la „President”, pe acea vreme simpozionul era organizat împreună cu o companie americană pe care am reprezentat-o”, a rememorat Gheorghe Boţoman.

Potrivit acestuia, AgroProspect este prima companie privată autohtonă din domeniul protecţiei plantelor acreditată să testeze biologic produse în vederea omologării. „Câteva cuvinte despre AgroProspect: a fost visul meu să dezvolt prima companie de cercetare în domeniul agriculturii din România. Am reuşit să acreditez această companie, prima companie privată din România care este acreditată să desfăşoare activităţi de testare biologică a produselor pentru protecţia plantelor în vederea omologării, facem teste de eficacitate şi selectivitate şi în acelaşi timp oferim consultanţă tehnică celor interesaţi în privinţa dezvoltării unor tehnologii competente. În echipa AgroProspect avem astăzi 11 experţi, oferim servicii în domeniul culturilor de câmp, dar şi al culturilor horticole. Testele pe care le facem sunt recunoscute în toată Europa”, a menţionat Gheorghe Boţoman.

Fabrica de zahăr din Bod, în grafic

Administratorul special al Fabricii de zahăr din Bod, Bodo Lajos, s-a declarat mulţumit de rezultatele anului 2013, considerat a fi unul de revigorare. „Anul 2013 a fost unul bun, am avut în jur de 6.000 de hectare contractate în judeţele Braşov şi Covasna şi am făcut o producţie medie pe fabrică în jur de 40.000 de tone per hectar, iar în total am avut în jur de 240.000 de tone de sfeclă de zahăr de prelucrat, depăşind cota alocată fabricii”, a precizat Bodo Lajos. „Fabrica a intrat în insolvenţă, dar în anul 2012, octombrie, s-a aprobat planul de reorganizare. Suntem în grafic, conform planului de reorganizare, şi mai avem trei ani de plată la restanţe. Fabrica funcţionează, numai că de aici încolo trebuie să mărim capacitatea fabricii din Bod, una cu capital românesc şi din punct de vedere financiar nu ne putem compara cu concurenţa”, a completat administratorul special al Fabricii de zahăr din Bod.

Potrivit acestuia, unitatea colaborează cu peste 600 de producători şi asigură 230 de locuri de muncă. „Avem 50-60 de producători mai mari care lucrează peste 70-80 de hectare, restul sunt producători mici. În total, avem peste 600 de producători agricoli în cele două judeţe. De asemenea, avem baze de recepţie şi în judeţul Covasna şi în Braşov, unde avem circa 230 de angajaţi permanenţi. În incinta fabricii o să facem şi un depozit brut de 12.000 de tone şi vom avea prelucrare şi în extrasezon. Cred că vom porni depozitul pe la jumătatea anului 2014”, a explicat Bodo Lajos.

Afaceri în creştere la Jidvei

Marin Cucură, director tehnic în cadrul producătorului de vin Jidvei a afirmat că anul 2013 a fost unul bun pentru compania pe care o reprezintă, care a înregistrat o creştere a cifrei de afaceri cu peste zece procente. „Anul 2013 a fost unul bun, atât din punct de vedere al calităţii, cât şi al producţiei. Cred că am avut cea mai bună producţie din ultimii ani. Am scos o medie bună pe unitate, clima ne-a ajutat. Sperăm ca şi anul 2014 să fie la fel”, a declarat Marin Cucură. „Încă nu s-a făcut o statistică pentru anul 2013, dar e cert că suntem peste anul 2012 cu cel puţin 10%”, a mai spus directorul tehnic al Jidvei SRL, referindu-se la dinamica cifrei de afaceri din anul 2013.

Producătorii de cartofi, nemulţumiţi de importuri

Becsek Laszlo, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din Braşov şi Covasna, totodată director al societăţii Biofarm SRL din Covasna, a menţionat că este mulţumit de produţia obţinută în anul 2013, şi a tras un semnal de alarmă cu privire la importurile dubioase care „sugrumă” producătorii locali. „Anul 2013 a fost unul bun, problemele care au fost sutn seceta din august care a tăiat producţia de porumb la jumătate şi a micşorat-o pe cea de sfeclă. După doi ani grei, 2011 şi 2012, anul 2013 a fost bun pentru producţia de cartofi. Ar trebui lucrat pentru o concurenţă mai loială. Până când nu se rezolvă problema importurilor necontrolate, fără niciun fel de certificat fito-sanitar, aduse de firme dubioase şi care concurează fermierii din România, nu va exista o concurenţă loială şi un preţ corect. Nu e corect să se aducă importuri dinspre nord, mai ales cartofi din Polonia, care este în carantină şi nu are voie să exporte. Dacă nu reuşesc să intre în Bulgaria descarcă marfa la Bucureşti şi din acest punct de vedere România este lada de gunoi a Europei”, a subliniat Becsek Laszlo.

Aromă unică pentru fructele româneşti

Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură din Bistriţa Năsăud, singura care face cercetare pomicolă în Transilvania, a fost reprezentată de directorul Ioan Platon care a făcut lobby pentru susţinerea cercetării de către autorităţi. „Cercetarea din România încă există şi aş vrea să precizez că indiferent de guvernele care se succed la cârma ţării, acestea au datoria să aibă grijă de cercetarea agricolă, singura cale de a obţine soiuri adaptate condiţiilor pedo-climatice astfel încât să nu fim nevoiţi să aducem seminţe, pesticide şi soiuri din import pentru că nu întotdeauna acestea sunt potrivite condiţiilor din România”, a afirmat Ioan Platon.

Totodată, directorul Staţiunii de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură din Bistriţa Năsăud a militat pentru reducerea importurilor din domeniul pomiculturii şi a susţinut că fructele româneşti au o aromă unică, inimitabilă. „Ne confruntăm cu mari greutăţi pentru că în 20 şi ceva de ani de la Revoluţie nu s-a pus mare preţ pe cercetare. Trebuie să fiu sincer şi să afirm că, chiar dacă ni se vor aloca fonduri toată reţeaua de cercetare din pomicultură nu va putea satisface în totalitate necesarul din România. De asemenea, trebuie să punem accent şi pe soiurile româneşti care sunt testate în condiţiile pedo-climatice ale României. Să nu aducem totul din afară pentru că să nu uităm, şi mă refer la pomi, că avem ceva ce nu ne poate lua nimeni, din nicio ţară, şi anume aroma fructelor româneşti. Aceasta e sintagma pe care o spun eu, reprezentantul unei staţiuni de cercetare autoare a peste 30 de soiuri de pomi fructiferi. Aromele nu ni le poate fura nimeni”, a arătat Ioan Platon.

Lobby pentru protejarea merelor autohtone

Zona Bistriţei a fost reprezentată şi de Gheorghe Şanta, proprietarul fermei pomicole Şanta din Bistriţa, care a transmis un omagiu pentru nepotul său Vasile Şanta, un fermier din Lechinţa dispărut prematur din mijlocul nostru în urmă cu un an. „2013 a fost bun în ce priveşte producţia, păcat că valorificarea acesteia ne-a ridicat multe probleme pentru că nu am avut posibilităţi de valorificare a producţiei. Aşteptăm din partea statului român o formă de preluare a producţiei şi eventual de export sau înlocuirea cantităţilor de mere din import, care se găsesc pe piaţă, cu merele noastre autohtone”, a susţinut Gheorghe Şanta. „Din producţia anului 2013 am reuşit să export o canitate de mere în Anglia, pentru o firmă turcească. M-am convins ulterior că ei au dus ulterior această cantitate numai pentru a prezenta merele aşa zise din producţiile lor la analizele de laborator”, a completat Gheorghe Şanta.

Producţii bune la cireş şi vişin

Unul dintre „veteranii” din domeniul agrar prezenţi la simpozionul Dafcochim a fost şi Ioan Anghel, inginer în cadrul societăţii Horticola International SRL din Sibiu. „Anul 2013 a fost foarte bun pentru seminţoase, au fost producţii bune la cireş, vişin, unde am depăşit prevederile planului. La măr în schimb, datorită secetei din anul precedent am avut nişte probleme şi producţia a fost mai mic în comparaţie cu alţi ani”, a afirmat Ioan Anghel. „Pentru anul 2014 avem muguri de rod extraordinar de bine formaţi şi trebuie să facem o normare a producţiei pentru a nu obţine o recoltă prea bogată, aşa cum avem acum, motiv pentru care am instruit oamenii în acest sens. Vom scurta cam două treimi din ramurile anuale. Noi întotdeauna avem în persepctivă întinerirea pomilor. Avem 73 de hectare de livadă clasică. De asemenea, avem pomi plantaţi inclusiv în 1949 şi avem producţii mari”, a adăugat Ioan Anghel.

 

 

Distribuie:

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Recomandari

Recent
Popular
Etichete

Citeste Zi de Zi Online


 

 

 




 

 

Print


 

Media kit Zi de Zi 2022-2023

Transilvania Business

ARHIVE