Gala Premiilor UNITER 2014 se joacă la Târgu-Mureş

Anul 2014 continuă deschiderea UNITER către centrele culturale din ţară, judeţul Mureş, prin municipiul Târgu-Mureş, având privilegiul să găzduiască Gala Premiilor UNITER. Aceasta va avea loc în data de 28 aprilie, la Palatul Culturii din Târgu-Mureş, şi va fi organizată de UNITER, Consiliul Judeţean Mureş, Teatrul Naţional din Târgu-Mureş şi Televiziunea Română, care va transmite în direct evenimentul.

23 de ani de tradiţie

Gala Premiilor UNITER se desfăşoară anual, începând din 1991, decernarea premiilor făcându-se după principiul nominalizărilor stabilite de un juriu de selecţie. În seara galei, un alt juriu, alcătuit din personalităţi din domeniul teatrului, decide prin vot secret câştigătorii celor 11 categorii: “Cel mai bun spectacol”, “Cel mai bun regizor”, “Cel mai bun scenograf”, “Cel mai bun actor în rol principal”, “Cea mai bună actriţă în rol principal”, “Cel mai bun actor în rol secundar”, “Cea mai bună actriţă în rol secundar”, “Critică teatrală”, “Teatru radiofonic”, “Teatru TV” şi “Debut”.

De asemenea, Senatul UNITER decernează Premiul pentru întreaga activitate – actriţă, actor, scenografie, critică şi istorie teatrală, regie, Premiile speciale pentru spectacolul de circ, pentru teatrul de copii, pentru coregrafie în arta spectacolului, pentru teatrul de păpuşi şi marionete, pentru teatrul de revistă, pentru muzica de teatru, pentru performanţă în domeniul nonverbal, precum şi Premiul de Excelenţă.

Tot în cadrul Galei UNITER se mai acordă şi următoarele distincţii: Premiul Mecena, Premiul special al Preşedintelui UNITER, premiul pentru “Cea mai bună piesă românească a anului” şi Premiul Consiliului Britanic, trofeul care însoţeşte premiile fiind conceput şi realizat de artistul Ion Bitzan.

Aprecieri penru şcoala de teatru mureşeană

Preşedintele UNITER, omul de teatru Ion Caramitru, a subliniat că organizarea ediţiei din 2014 a Galei Premiilor UNITER la Târgu-Mureş se datorează atât tradiţiei pe care “Oraşul trandafirilor” o are pe harta teatrului românesc, cât mai ales deschiderii dovedită de autorităţile locale şi judeţene care au înţeles însemnătatea culturii în general şi a teatrului în special. “Venim la Târgu-Mureş cu sentimente foarte plăcute, cu dorinţa de a perpetua acest tip de organizare a galei, de a aduce gala în centrele culturale importante ale ţării. Este vorba şi la Târgu-Mureş de un moment istoric în care vom prezenta gala, e un oraş cu mari tradiţii culturale, e vorba de personalităţi ale regiunii, şi până la urmă şi datorită şcolii de teatru de aici. Nu ar fi ajuns gala la Târgu-Mureş dacă autorităţile judeţene şi locale nu ar fi dorit-o şi nu ne-ar fi ajutat material să o facem. O gală care nu se face în Bucureşti, unde toate sunt la îndemână, e mult mai scumpă. Este o realitate de care trebuie să ţinem cont. E un eveniment de prim rang în ţară şi şi-a câştigat un loc privilegiat în acest domeniu în care România, după părerea mea excelează, în cultură, în special în cultura teatrală”, a declarat Ion Caramitru.

Multiculturalitatea şi civilizaţia, valori mureşene

Organizarea Galei UNITER 2014 la Târgu-Mureş a fost apreciată în termeni pozitivi de Ciprian Dobre, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, principalul partener al evenimentului. „După 25 de ani, judeţul Mureş găzduieşte evenimente culturale care îi dau personalitate şi îi comunică în mod eficient valorile locale. Pentru a reuşi să facem cunoscut judeţul Mureş şi particularităţile sale, este nevoie să ne racordăm la dinamica şi la pulsul calendarului naţional în materie de manifestări culturale, la fel cum au făcut-o, în timp, Sibiul, Clujul sau Timişoara. În momentul în care vom reuşi să plasăm judeţul Mureş pe agenda marilor festivaluri din România, vom putea trece la nivelul următor, în care oamenii de cultură şi artiştii locali vor avea spaţiu de exprimare tocmai în aceste evenimente”, a afirmat Ciprian Dobre.

De asemenea, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş a subliniat că un program cultural de calitate poate readuce judeţul Mureş în prim planul agendei culturale naţionale şi poate revigora mediul de afaceri local, după modelul oferit de Sibiu în urmă cu câţiva ani. „Evident, nu trebuie să uităm impactul pe care un program cultural de calitate, cu spectatori din toată ţara şi chiar din străinătate, îl poate avea asupra mediului de afaceri local, în special asupra industriei de turism. Exemplul Sibiului reprezintă un etalon de evoluţie a unui oraş care a cunoscut o dinamică deosebită, prin programul “Capitală Culturală Europeană”. Festivalul Peninsula, TIFF Mureş, Salonul de carte Bookfest, precum şi realizarea unei secţiuni a Festivalului Internaţional “George Enescu” sunt paşi concreţi, care vor aduce judeţul Mureş în prim planul agendei culturale naţionale. În acelaşi context, Palatul Culturii din Târgu-Mureş găzduieşte în luna aprilie, prin Gala UNITER, cea mai mare sărbătoare a teatrului românesc. Mă bucur că în acest an, Consiliul Judeţean Mureş este organizatorul Galei, alături de UNITER, Teatrul Naţional Târgu-Mureş şi Televiziunea Română. Va fi un moment unic, prin care Mureşul se va afla în atenţia iubitorilor de teatru din întreaga ţară, iar mediatizarea evenimentului va arăta, la nivel naţional, că multiculturalitatea, excelenţa în educaţie şi civilizaţia sunt adevăratele valori mureşene”, a arătat Ciprian Dobre.

Lobby pentru colaborare regională

Directorul Teatrului Naţional din Târgu-Mureş, Gasparik Attila, a fost de părere că “transformarea” municipiului Târgu-Mureş în capitală a teatrului românesc va fi benefică nu doar judeţului Mureş, ci întregii regiuni, făcând în acest context un apel la colaborare către instituţiile de cultură din Sibiu şi Cluj Napoca. “Eu cred în acest regionalism în care noi colaborăm. Cu Sibiul, cu Clujul, sper că ni se vor alătura şi alte oraşe şi alte centre culturale fiindcă doar aşa putem da semnale. Singuri suntem foarte slabi”, a punctat Gasparik Attila.

Teatrul, ambasador al României în lume

Actorul şi regizorul Ion Caramitru poposeşte luni, 24 februarie la Târgu-Mureş prilej cu care se va întâlni cu directorul Teatrului Naţional Gasparik Attila, respectiv cu Ciprian Dobre, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, motivul fiind unul cât se poate de special, organizarea în luna aprilie a Galei UNITER la Târgu-Mureş, eveniment care va avea loc la Palatul Culturii.

Reporter: Galele UNITER poposesc şi în centre culturale din afara Bucureştiului. Cum e cu această deschidere?

Ion Caramitru: Am organizat gala anul trecut pentru a doua oară în afara Bucureştiului, prima oară fiind la Sibiu când în 2007 Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană şi autorităţile locale ne-au rugat să facem acolo gala. Când am ajuns la Iaşi, anul trecut, am ajuns şi datorită dorinţei Iaşiului de a deveni Capitală Culturală Europeană în viitor, dar şi pentru faptul că clădirea Teatrului din Iaşi, monument istoric de prim rang, a fost reabilitată şi cu ocazia galei  a putut fi văzută în toată ţara şi în întreaga lume, pentru că gala se transmite prin TVR Internaţional dar şi pe două adrese de internet,  putând fi văzută oriunde în lume.

Rep.: În 2014 gala ajunge la Târgu-Mureş…

I.C.: Venim la Târgu-Mureş cu sentimente foarte plăcute, cu dorinţa de a perpetua acest tip de organizare a galei, de a aduce gala în centrele culturale importante ale ţării. Este vorba şi la Târgu-Mureş de un moment istoric în care vom prezenta gala, e un oraş cu mari tradiţii culturale, e vorba de personalăităţi ale regiunii, şi până la urmă şi datorită şcolii de teatru de aici. Nu ar fi ajuns gala la Târgu-Mureş dacă autorităţile judeţene şi locale nu ar fi dorit-o şi nu ne-ar fi ajutat material să o facem. O gală care nu se face în Bucureşti, unde toate sunt la îndemână, e mult mai scumpă. Este o realitate de care trebuie să ţinem cont. E un eveniment de prim rang în ţară şi şi-a câştigat un loc privilegiat în acest domeniu în care România, după părerea mea excelează, în cultură, în special în cultura teatrală.

Rep.: După spectacolul trist de pe micul ecran, cu scandaluri politice, câtă nevoie avem de teatru?

I.C.: Zbaterile politice care ne înconjoară, subcultura care este propagată pe multe canale de televiziune, băşcălia publică,  urâţenia unor caractere omeneşti pe care le vedem în mişcare, toate astea fac ca publicul de bun simţ să se îndrepte spre teatru ca spre un liman. În Bucureşti cel puţin, am informaţii că şi în ţară, lumea vine la teatru mai mult ca acum zece ani. La Teatrul Naţional din Bucureşti deşi suntem încă în şantier, toate cele patru săli sunt arhipline seară de seară. Jucăm între 15 şi 18 spectacolele pe săptămână şi sălile sunt pline. După un studiu de piaţă făcut de Teatrul Nottara anul trecut, Naţionalul din Bucureşti are o audienţă de 76% din publicul bucureştean, ceea ce e enorm. Avem în fiecare seară peste 1.000 de spectatori în săli. Lumea vine, se bucură şi pleacă mulţumită de calitatea spectacolelor. Lumea vine la teatru fără doar şi poate pentru că este o artă cu care s-a obişnuit şi de care are nevoie, face parte dintr-o obişnuinţă care s-a perpetuat din generaţiile care s-au succedat, mai ales înainte de 89, când teatrul avea un rost şi mai important, de rezistenţă politică la sistem, la dictatură şi la multe alte elemente care constituiau puterea comunistă. Acum, după 1989, s-a regăsit în momentele lui şi satira, şi ironia, critica. Teatrul îşi face întotdeauna loc în societate prin faptul că este o altă lume. Pune faţă în faţă publicul şi artiştii în acelaşi moment al vieţii lor.

Rep.: Există un sprijin real din partea statului pentru teatru?

I.C.: Teatru în principiu este ajutat de stat. Din păcate, în ultimii ani atenţia faţă de cultură în general a scăzut dramatic. Aş putea spune nepermis de dramatic. Am fost în miezul fierbinte al acestor lucruri, în toţi aceşti ani care au trecut din 1989. Din păcate, cultura este dată la o parte pentru că ea mai mult încurcă. Uitaţi-vă ce pondere are în jocul guvernamental, ce buget i se atribuie culturii, buget la limita supravieţiuirii câtă vreme capacitatea de creaţie a teatrului a rămas intactă, artiştii sunt la vârf şi teatrele pot face în continuare servicii de prim rang imaginii României până la urmă. Teatrul a contribuit fundamental la imaginea pozitivă a României de-a lungul întregii lui istorii. E nevoie de o atenţie mărită, e nevoie de un ministru care să se bată pentru supravieţuirea culturii. Eu am făcut-o în felul meu  timp de patru ani, mai mult sau mai puţin ironic pot spune că am fost cel mai demisionar ministru, am avut “trei demisii de succes”, din care două au fost pentru buget.

Rep.: Totul e doar gri, cenuşiu?

I.C.: O mare bucurie însă peste care nu se poate trece cu vederea este faptul că, ca urmare a unui împrumut foarte mare făcut de Guvern acum câţiva ani, de 100 de miliarde de euro special pentru cultură, au putut fi reabilitate, readuse în circuit clădiri de mare importanţă istorică. Am pomenit de Teatrul Naţional din Iaşi, Palatul Culturii din Iaşi, Biblioteca Naţională din Bucureşti care în sfârşit a putut fi terminată ca şantier, Teatrul Naţional din Bucureşti şi alte edificii care au în interiorul lor instituţii publice  care au primit bani din acest împrumut şi contribuţii de la Guvern pentru terminarea lucrărilor. Teatrul Naţional din Bucureşti îşi va redeschide porţile în totalitate la finele acestui an, Sala Mare va găzdui anul viitor Gala UNITER când sperăm să poată fi admirată în toată splendoarea ei.

Rep.: Cum se vede Naţionalul din Târgu-Mureş după preluarea conducerii de către Gasparik Attila?

I.C.: Are o imagine infinit îmbunătăţită. Totdeauna la Târgu-Mureş admiram clădirea teatrului, despre care am înţeles că şi ea are nevoie de intervenţii. A fost una dintre cele mai frumoase clădiri, cu o acustică foarte bună şi cu un public foarte bun. Târgu-Mureşul este un oraş cultural, de câte ori am venit în turneu acolo publicul, atât cel românesc cât şi cel maghiar, umplea sălile şi aprecia cum se cuvine spectacolele noastre. Din păcate, viaţa culturală, artistică a teatrului a decăzut, până a venit domnul Gasparik care şi-a pus mintea la contribuţie şi teatrul arată mult mai bine. Un teatru merge bine când spectacolele sunt provocatoare, când regizorii invitaţi sunt interesaţi de formele noi ale teatrului, când textele pe care le aduci sunt de prim rang, când actorii pe care îi ai la dispoziţie sau cei pe care îi inviţi sunt actori care pot să acopere partituri complicate. Încet, încet, teatrul revine pe linia de plutire, uneori o şi depăşeşte, lucru care s-a întâmplat şi la Târgu-Mureş.

Rep.: Până la Gala UNITER din aprilie, poposiţi la Târgu-Mureş  luni, 24 februarie cu spectacolul “Dor de Eminescu”.

I.C.: Vin cu patima mea de o viaţă care este Eminescu. El  reprezintă începutul tuturor lucrurilor legate de frumuseţea limbii literare, de ceea ce ea reprezintă în viaţa unui popor. Nu e numai un mod de comunicare dar este şi o formă a restructurării identităţii naţionale. Limba lui Eminescu este limba în care ne hrănim cu toţii. E cea mai frumoasă limbă românească care s-a scris şi care s-a vorbit vreodată. În aceeaşi măsură este şi un instrument de cercetare. Eminescu a fost şi rămâne pentru mine un veşnic student în care şade tot ce se întâmplă în lume, cu tot ce mişcă. Manuscrisele lui din care mă inspir în acest spectacol denotă această calitate de cercetător în ale lumii şi ale omului, în ale sinelui şi relaţiei omului cu natura, cu viaţa, cu istoria.

O viaţă  jucată pe scena timpului

Născut la 9 martie 1942 la Bucureşti, Ion Caramitru a excelat atât  pe scena de teatru, platoul de filmare, biroul de ministru sau simplu revoluţionar, fiind un membru activ al evenimentelor din decembrie 1989. În anul 1964 Ion Caramitru absolvă Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică “Ion Luca Caragiale”, debutând în acelaşi la Teatrul Naţional din Bucureşti în spectacolul “Eminescu”. A fost dealungul timpului  protagonistul a numeroase producţii teatrale regizate de greii teatrului românesc printre care Liviu Ciulei, Andrei Şerban, Silviu Purcăete, Sanda Manu, Cătălina Buzoianu, Alexandru Tocilescu şi Sică Alexandrescu.În ceea ce priveşte regia, Ion Caramitru a pus în scenă spectacole precum “Amintiri” (de Alexei Arbuzov), “Neînsemnaţii” (de Terry Johnson), “A treia ţeapă” (de Marin Sorescu), “Acasă” (de David Storey), “Şapte dintr-o lovitură” (de Lia Bugnar) şi “Toţi fiii mei” (de Arthur Miller).

De la “Pădurea spânzuraţilor” la “Mission: Impossible”

Ion Caramitru a avut o importantă  activitate şi în cinematografie, activând în peste 30 de filme. Printre filmele de marcă în care Ion Caramitru a jucat se numără “Pădurea spânzuraţilor” (1964, regia Liviu Ciulei), “Ştefan Luchian” (1983, regia Nicolae Mărgineanu), “Kafka” (1991, regia Steven Soderbergh), “Mission: Impossible” (1996, regia Brian De Palma) şi “Amen” (2002, regia Costa Gavras).

Gustul amar al politicii

Ion Caramitru a fost implicat şi în viaţa politică, în timpul Revoluţiei din 1989 fiind unul dintre cei care au anunţat căderea regimului Ceauşescu din studioul TVR. Memorabile rămân imaginile cu Ion Caramitru şi Mircea Dinescu care anunţat victoria Revoluţiei. După căderea regimului Ceauşescu  Ion Caramitru a fost membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, figurând pe lista membrilor iniţiali anunţaţi la TVR de Ion Iliescu, de care avea să se dezică apoi. De asemenea, Ion Caramitru a fost membru al PNŢCD, iar în timpul guvernelor Victor Ciorbea, Radu Vasile, Mugur Isărescu fost ministru al Culturii.

Ofiţer de Onoare al Ordinului Imperiului Britanic

În perioada 1990-1993, Ion Caramitru a fost director al Teatrului “Bulandra” din Bucureşti, iar din anul 2005 este director al Teatrului Naţional din Capitală. În 1990 este ales preşedintele celui mai important for teatral din România, UNITER, pe care îl conduce şi în prezent. În anul 1995, Ion Caramitru a devenit Ofiţer de Onoare al Ordinului Imperiului Britanic pentru promovarea culturii, fiind decorat de Regina Elisabeta a II-lea a Marii Britanii şi Irlandei de Nord, iar în 1997 a fost numit, în Franţa, Cavaler al Ordinului Literelor şi Artelor. În 2012, Ion Caramitru a primit o stea pe Aleea Celebrităţilor – Walk of Fame, din Piaţa Timpului din Bucureşti, în semn de respect şi apreciere pentru întreaga sa activitate şi pentru contribuţia la dezvoltarea vieţii cultural-artistice româneşti. Tot în anul 2012 Majestatea Sa Regele Mihai i-a acordat lui Ion Caramitru Decoraţia regală Nihil Sine Deo. Distincţia a fost înmânată de Alteţa Sa Regală Principesa Moştenitoare, în numele Regelui.

Alin ZAHARIE & Alex TOTH