Home / Agricultura / FOTO: Noul PNDR întors pe toate feţele de crescătorii de vaci

FOTO: Noul PNDR întors pe toate feţele de crescătorii de vaci

Distribuie

Federaţia Crescătorilor de Bovine din România s-a întrunit miercuri, 12 martie, la Târgu-Mureş, în cadrul Adunării Generale, la care au participat 29 de filiale judeţene, alături de alte opt asociaţii care au aderat la Federaţie.

“Să limităm acest dezmăţ”

Printre temele  dezbătute s-a numărat informarea fermierilor privind noul PNDR, prevederile acestuia precum problemele de ordin fiscal a crescătorilor de vaci. Prima problemă pusă pe tapet a fost cea legată de problema pajiştilor. “Spre surprinderea noastră, parlamentarii văd că tot încearcă să o treacă pe subuşă. Este a nu ştiu câta oară când legea asta iese sub forme care nu sunt practicabile. Noi am găsit o variantă care trebuie să o supunem atenţiei de a impune un mod şi o lege care să fie în concordanţă cu celelalte legi vis a vis de pachetul de pajişti inclus în Legea Zootehniei în aşa fel încât să limităm acest dezmăţ care se face cu banii de pe păşuni. În Ordonanţa 34, pentru prima dată se vorbeşe despre obligativitatea celor care vor să concesioneze suprafeţele de pajişti, să aibă un angajament zoopastoral, care este în concordanţă cu Legea Zootehniei. Acel angajament zoopastoral, conform legii trebuie încheiat pe o perioadă de 10 ani. În propunerea ministerului se vine cu varianta ca, contractul de concesiune nu poate fi mai mare decât de 5 ani. Atunci pe bună dreptate ne întrebăm, dacă avem o lege care spune că, consesionarea păşunilor se face cu un angajament pe 10 ani, cum facem concesiunea pe 5 ani? Cum vom gestiona banii pe perioada aceasta. Prin angajamentul zoopastoral, crescătorii se angajează în primul an să cureţe păşunea. În anul doi când merg să depună cererea laAPIAşi nu fac dovada realizării lucrărilor din angajamentul zoopastoral,APIAnu mai oferă subvenţie. Atunci nici domnul primar nu va mai putea să vină ia redevenţa de 100% din banii pe păşune. Aşa forţăm automat acest mecanism prin care banii să se ducă şi să fie investiţi direct în suprafeţele de păşune. Este singura soluţie prin care să putem face faţă la presiunea primarilor, pentru a nu pierde din mână aceşti bani”, a precizat Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Naţionale a Crescătorilor de Bovine din România.

Problema “impozitului pe stâlpi” Discuţia a continuat cu greutăţile apărute odată cu modificările aduse Codului Fiscal, impozitarea clădirilor speciale care face obiectul Odonanţei 102, denumită de fermieri “impozitul pe stâlpi”. “Dacă acest act normativ va intra în vigoare, tot ce înseamnă zootehnie în România va avea de suferit. Mi-am făcut unele socoteli la societatea care o conduc şi sunt sume deosebit de importante care vor trebui plătite ca impozit, nu la bugetul local, ci la bugetul de stat pentru tot ce înseamnă construcţii speciale. Aici intră construcţiile, altele decât efectiv clădirile de producţii, şoproane, bateriile de siloz, şoproanele de utilaje, stâlpii de curent care îi avem în curte. Tot ce avem în curte trebuie reevaluat şi la valoarea reevaluată să plătim 1,5% din valoare la bugetul de stat. Noi nu avem stâlpii şi aceste utilităţi în curţi ca să percepem o taxă cum o face Electrica, prin impozit, chirie de la firmele de cablu. Aceste utilităţi noi le-am făcut ca să ne putem desfăşura activitatea de producţie. Nu obţinem venituri suplimentare cu aceste construcţii speciale, sunt chiar cheltiueli suplimentare pentru a ne realiza ciclul de producţie. Cu toate promisiunile care le-am văzut, în Senat, s-au scos de la impozitare  doar terasele de pomi şi vii, restul au rămas cu toate prevederile, cu aceste impozite pe construcţii speciale”, a menţionat preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine.

Corectarea erorilor

La cuvânt a urmat profesorul Avram Fiţiu, din Cluj care a punctat războiul inegal cu guvernanţii privind împărţirea celor 8 miliarde de euro destinaţi agriculturii României pentru următorii 7 ani. Acesta s-a declarat nemulţumit că propunerile fermierilor nu au fost băgate în seamă de către guvernanţi, în elaborarea prevederilor PNDR. “În primul rând acest PNDR ar trebui să corecteze gravele erori pe care le-am cunoscut în ultimii şapte ani de zile asupra modului în care s-au cheltuit banii europeni. Nu-ţi poţi permite să mergi înainte pentru următorii şapte ani de zile fără să analizezi ce ai greşit şi să elimini acele componente de finanţare care au creat mari dezechilibre în România. Este ceea ce am propus Guvernului şi acesta nu are vreme să corecteze aceste mari nedreptăţi”, a menţionat Avram Fiţiu.

Unii cu energia, alţii cu mâncarea

Ce ar trebui să rezolve noul PNDR? La această întrebare răspunsurile au fost însoţite de acuze la adresa “băieţilor deştepţi” din energie, a primarilor şi nu în ultimul rând al guvernanţilor, arătaţi cu degetul de profesorul clujean. “O primă problemă este cea legată de bătălia care există între alimnent şi energie. Noi agricultorii ne-am dorit să avem un PNDR care să răspundă unor investiţii adecvate pentru ferme care să producă mâncarea. Se pare că băieţii deştepţi din zona energetică îşi doresc ca acest PNDR de 8 miliarde să fie orientat în mare parte către măsuri de investiţii pentru a crea energie din pământul agricol. Apare astfel o mare problemă legată de direcţia în care se îndreaptă agricultura României în următorii şapte ani. Noi cei de aici ne dorim să facem mâncare iar ei, cei puţini doresc să facă energie. Pentru asta au scris legile de aşa natură încât să poată face energie. Legile sunt scrise nu pentru mâncare ci pentru energie”, a afirmat Avram Fiţiu.

Păşunea, ţintă strategică pentru energie

Mai mult decât atât, Avram Fiţiu a acuzat interesul unora în ce priveşte păşunile, denumite ca fiind un punct strategic pentru “băieţii deştepţi” din energie. “Câutând ei să vadă pe unde mai au românii pământ comasat, le-au căzut ochii pe suprafeţe foarte interesante numite păşuni, vreo 4,5 milioane de hectare pe care astăzi primăriile sau composesoratele le au, ca şi suprafeţe comasate, pentru a face energie, fotovoltaică sau eoliană. Pentru acest lucru trebuia să pună mâna pe aceste păşuni şi pentru asta era  nevoie de o lege. Atunci aceşti băieţi deştepţi şi-au făcut o lege care este acum în Parlament, care sub nici o formă nu vor să o scoată în interes naţional ci în folosul unor persoane care au interes în energie. Timp de 25 de ani au modificat Codul Silvic şi au interzis accesul animalului în pădure. În toată lumea oaia e în pădure, în România se pare că avem o rasă de oaie care strică pădurea. De fapt miza este că, când ai scos oaia din pădure, pentru a putea se face jaful cu pădurile trebuia să dispară ţăranul care era acolo martor ocular atunci când vii şi tai pădurea. Această tehnică foarte interesantă prin care scoţi martorii oculari din pădure pentru a putea intervenii se practică doar în România. Păşunea devine ţintă strategică pentru energie”, a spus Avram Fiţiu.

Primăriile şi monopolul păşunilor

Nici primarii nu au scăpat de acuzele profesorului, care i-a catalogat ca fiind părtaşi la mecanismul prin care banii din subvenţii i-au o cu totul altă destinaţie. “Primarii se consideră stăpânii păşunii, fermierii vor să aibă acces la păşune şi atunci avem o păroblemă majoră. Omul deştept din energie nu a putut să convingă 300 de oameni ca să poată lua păşunea să facă bioenergie, dar un primar poate fi convins mult mai uşort să i se dea un contract de concesiune  pe o astfel de păşune. Apoi vine Legea Păşunilor în care încărcătura de animal este de 0,3 la hectar deşi noi am propus ca fiind de o unitate, tocmai pentru a putea elimina această presiune. Atunci când ai o unitate 0,3 vită mare la hectar şi te duci să cauţi animalele pe păşune, se ajunge la un alt aspect, la accesul la subvenţie pe păşune. Primăria, cea care a creat un mecanism de monopol pe baza legilor actuale va trebui să ia până la 100 % din subvenţie ca şi redevenţă pe păşune. Este aberant să laşi o primărie să facă treaba asta. Din cei 8 miliarde de euro care îi avem acuma pentru şapte ani de zile, primarii vor lua 70% prin redevenţă, la păşuni, doctorii veterinar vor lua şi ei bani pentru animale care nu există decât în calculator şi uite aşa 1 miliard de euro se duc în alte direcţii. Dragi fermieri, nu ştiu câtă vreme mai puteţi suporta o astfel de situaţie în care copiilor să le amanetăm viitorul fără să luăm măsuri concrete”, a spus Avram Fiţiu.

“Să cureţe în fiecare an păşunea”

Printre ferimeirii prezenţi s-a numărat şi primarul comunei Voivodeni, Vasile Boer, care a punctat importanţa ca, crescătorii să cureţe păşunea, nu să o lase de izbelişte. “Cineva din rândul fermierilor din zona noastră trebuia să vină la această adunare şi am fost desemnat eu să-i reprezint. Mie îmi place să spun întotdeauna adevărul. Aceşti bani care vin pe păşuni sunt bineveniţi, dar rugămintea care o am pentru asociaţie este să cureţe în fiecare an păşunea. Din 2007 ei au luat subvenţia, au curăţat cât au curăţat dar  dacă i-au banii, să şi cureţe păşunea, că e păcat să o lăsăm de izbelişte”, a spus Vasile Boer.

“Cum îţi aşterni, aşa dormi” Fermierii prezenţi şi-au expus problemele, primind răspunsuri de la membrii din conducerea Federaţiei, care şi-au ales într-un final un nou Comitet Executiv. “Fermierii dacă se vor uni şi vor ţine aproape vor rezolva lucrurile deoarece ei sunt puterea. Acum am ajuns la concluzia că dacă suntem uniţi putem să rezolvăm problemele. Nu e nici un secret, cum îţi aşterni, aşa dormi. Avem între noi lideri buni, specialişti, fermieri care au în spate 700-800 de capete de vaci cu lapte care nu pot fi catalogaţi fermieri nepregătiţi. Am colegi în Federaţie în faţa cărora ministrul ar trebui să tacă, deoarece au pregatire mai mare decât toţi cei din minister. Avem de lucru până să-i lămurim şi pe cei care au mai puţin contact cu noi. Rolul întâlnirii de astăzi a fost tocmai acesta, să-i apropiem lângă noi, asociaţiile judeţene vor intermedia legătura dintre fermierul din teren şi Federaţia, să începem să ne organizăm cum trebuie”, a precizat Iacob Boca, preşedintele Crescătorilor de Bovine Mureş.

[zizigallery id=1124]

Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Zeci de oi, găsite fără suflare pe o pajiște din Sângeorgiu de Mureș

Distribuie Mai multe oi de la o stână din Sângeorgiu de Mureș au fost găsite …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.