Pescuitul în judeţul Mureş: trecut, prezent şi… viitor!

Judeţul Mureş era, până prin anii ‘90, una din cele mai atractive zone de pescuit din Transilvania, datorită faptului că este traversat de două râuri importante – Mureşul şi Târnava – ape în care se găseau aproape toate speciile de peşte, dar şi datorită multitudinii de bălţi şi amenajări piscicole, cum sunt cele de la Tăureni – până la Miheşu de Câmpie (cunoscute pescarilor sub denumirea de Ferma Piscicolă Zau de Câmpie), de la Iernut, lacurile Fărăgău, Băla, Toldal şi Păingeni, lacul Bezid, bălţile de la Sântioana, dar şi altele mai mici.
A urmat apoi o perioadă de degringoladă, când regulile de pescuit nu mai erau respectate, popularea lor nu se făcea într-un ritm adecvat, pescarii nu aveau nici un fel de respect pentru pescuitul sportiv, astfel că, în prezent, pescarii sportivi din judeţ constată cu amărăciune că nu mai se mai prinde peşte pe bălţi, dar nici pe apele curgătoare şi îşi aduc aminte, cu nostalgie, de anii ‘80 -’90.
Sigur că se pot găsi şi cauze obiective ale acestei stări de lucruri, de la cele ce ţin de incoerenţa legislaţiei la cele de natură economică, peste care se suprapun incapacitatea (dacă nu dezinteresul) autorităţilor abilitate, mentalitatea păguboasă a pescarilor în general, care nu mai ţin cont de dimensiunile legale ale peştilor capturaţi şi braconajul.

Opinii

Am chestionat câţiva pescari cu experienţă din judeţul Mureş, recunoscuţi în zonă, unii dintre ei participând la diferite concursuri de nivel naţional sau internaţional, care au relatat câteva aspecte legate de locurile de pescuit din judeţul Mureş. “Un loc bun de pescuit este Braţul Mort din Luduş, unde se pot pescui caras, plătică, bibani, cleni, somn, avat, ştiucă şi şalău. Locul este bine amenajat şi întreţinut de administrator, iar de-a lungul braţului se poate campa în condiţii decente”, la fel şi bălţile lui Cenean de la Sântioana”, ne-a relatat Attila Kenyeres, proprietarul magazinului de articole de pescuit situat în Târgu-Mureş, strada Călăraşilor, care pescuieşte de 40 de ani pe apele din judeţul Mureş, pescar de competiţie. Tot el ne-a semnalat o situaţie cel puţin ciudată pe băţile de la Tăureni, respectiv că s-ar fi interzis pescuitul de tip spinning pe motiv că şalăul, principalul peşte vizat de “spinningari”, este scump, iar paznicii nu pot verifica dacă pescarii deţin bilet. La aşa explicaţii, pescarii ce reacţie să aibă!!!
Tiberiu Lazăr şi-a amintit, cu o oarecare nostalgie, de pescuitul “fructuos” din anii ’80 pe bălţile de la Şăulia care „din cel mai bun loc de pescuit la crap din judeţul Mureş acum s-a ales praful din cauza proastei gospodăriri a acestora”. Deşi privatizarea lor a dat licăre de speranţe, realitatea din prezent demonstrează că a eşuat, aceste lacuri nemaiputând fi numite decât, eventual, nişte „locaţii de picnic”.
“Bezidul și Fărăgăul oferă în continuare surprize plăcute pentru pescarul la răpitor”, ne-a spus Ioan Claudiu Moldovan, un invederat pescar de şalău pe acumularea de la Bezid, dar și unul din cei mai fideli pescari pe amenajările de la Fărăgău, Băla și Toldal. Mărimea lacului de la Bezid, adâncimea variată, pragurile şi structurile existente, reprezintă, în opinia lui Ioan Claudiu Moldovan, suficiente atracţii pentru orice pescar de răpitori, în ciuda faptului că pe Bezid se braconează şi nu se respectă regulile de pescuit, iar populația piscicolă a scăzut încontinuu. „Pentru mine Bezidul a ajuns o mare dezamăgire. Am văzut pescari cu câte 20 de beţe în apă, iar odată am surprins doi pescari la care am numărat 50 de undiţe lansate”, ne-a relalat Attila Kenyeres. Este una din cauzele scăderii drastice a populaţiei de şalăi din lacul Bezid, alături de pescuitul cu plasă şi nerespectarea dimensiunilor legale la peştii capturaţi şi reţinuţi.
Atât Tiberiu Lazăr cât şi Ioan Claudiu Moldovan, ambii din Târgu-Mureş, pescari cu vastă experienţă pe toate tipurile de ape din judeţ, la paşnici şi la răpitori, au apreciat în mod deosebit balta de la Fărăgău, datorită în principal păstrării caracterului natural al acesteia, dar şi cele de la Băla şi Toldal, opinie la care achiesez și eu.

Pe Mureș!

În schimb pe râul Mureş e „jale”, toţi interlocutorii au deplâns faptul că pe râul Mureş nu se respectă niciun fel de reguli. Se braconează din greu: cu curent electric, cu plase, pripoane, cu ancore, cu triunghi şi prin alte metode „ingenioase”. Autorităţile abilitate să prevină fenomenul braconajului nu pot face faţă din cauza „constrângerilor bugetare”, dar, spunem noi, şi din cauza dez(interesului). Un singur reprezentant ANPA pe trei judeţe nu are cum să asigure implementarea şi respectarea regulamentelor stipulate în legislaţie. Nu se fac controale sistematice de către cei în drept, mai mult au fost semnalate şi situaţii în care responsabilii au „pactizat” cu braconierii sau chiar au primit/solicitat de la aceştia peşte (uneori prin „comenzi concrete”).
Situația este asemănătoare și pe valea Târnavei!

Și totuși se mai prinde pește! La bălțile de la Fărăgău, Băla, Toldal și Păingeni

Aceste amenajări piscicole au rămas cele mai atractive locații de pescuit din județ și chiar din zonele învecinate, având în vedere numărul mare de pescari din județele Bistrița și Cluj pe care îi vedem aproape tot timpul pe bălțile de la Fărăgău, Băla, Toldal și Păingeni, unde se prinde în special crap, știucă, șalău, somn, caras, roșioară și plătică. În pofida dificultăților economice cu care cu toți ne-am confruntat în ultima perioadă, inclusiv administratorii bălților, aici pescarii au găsit un refugiu plăcut, iar capturile avute i-au făcut să se întoarcă mereu. “De fiecare dată mă duc la Fărăgău și la Toldal cu gândul că voi lua captura capitală”, ne-a spus Ioan Claudiu Moldovan.
M-am perindat și eu în ultimii ani pe toate lacurile din județul Mureș, însă capturile cele mai memorabile le-am avut tot la Fărăgău, Băla și Toldal (știucă, șalău și somn). Am fost de nenumărate ori la Bezid, la Zau de Câmpie, pe Mureș și Târnava, însă întotdeauna m-am reîntors cu plăcere și neastâmpăr la Fărăgău și Toldal. Cred că suprafața mare de luciu de apă, accesul facil la maluri, diversitatea peștilor, aspectul semi-sălbatic, capturile avute, rateurile, țac-urile, rupturile de instalații contribuie la imaginea pe care mi-am format-o despre aceste bălți. Am avut în băț, de mai multe ori, șalăi de 1-4 kg, știuci de 2-5 kg, somni de la 4 la 10 kg, fitofagi de 6 kg, carași de 0,5-1 kg, bibani și roșioare. Și nu sunt singurul…!
Se pare ca pentru lacurile ce aparțin de Ferma de la Păingeni anul 2014 va reprezenta un punct de cotitură pentru amatorii de pescuit la bălțile de la Fărăgău, Băla, Toldal și Păingeni, fiind preconizate unele măsuri organizatorice noi menite să facă din acestea unul din cele mai atractive locuri de pescuit din Transilvania, atât pentru pescarul solitar, cât și pentru pescar și familia lui.

Concluzii

S-au desprins câteva concluzii ce caracterizează actuala stare de lucruri, care ar trebui să fie şi un semnal pentru cei responsabili:
– nu pe toate bălţile sunt amenjate locaţii speciale pentru dejecţii şi pentru depozitarea gunoaielor menajere;
– cu excepţia bălţilor de la Păingeni-Toldal-Fărăgău, nu există locaţii fixe unde să se achite taxa de pescuit;
– depopularea/nepopularea cu peşte;
– nerespectarea de către pescari a regulilor privind numărul de undiţe utilizate, a dimensiunilor peştilor capturaţi şi nelimitarea cantităţii de peşte reţinut;
– pe apele curgătoare şi pe lacul de la Bezid nu se fac controale, nu există supraveghere şi nu se respectă regulile prevăzute în legislaţia de specialitate;
– carenţe majore în comportamentul pescarilor şi lipsa de educaţie a acestora şi a interesului faţă de protejarea populaţiei piscicole;
– braconajul masiv, mai ales pe apele curgătoare (Mureş şi Târnava);
– balastierele şi staţiile de sortare ce operează de-a lungul Mureşului.
Aşa stând lucrurile, în afară de salba de lacuri de la Păingeni-Fărăgău unde perspectiva este promițătoare, deocamdată județul Mureș nu se poate mândri cu alte locații în care pescarii sportivi serioşi să-şi etaleze talentele şi să viseze în continuare la „marea captură”!

Nicu POP