Universitatea „Petru Maior”, mai bogată cu 13 doctori

Şcoala Doctorală de Studii Literare a Universităţii „Petru Maior” a organizat marţi ceremonia de decernare a titlurilor de doctor absolvenţilor din promoţia 2013. 13 doctori au primit diplome, felicitări şi gânduri bune de la reprezentanţii Universităţii, de la familie şi prieteni, fiind de acum specialişti cu acte în regulă.

Tezele, bine receptate în mediile academice

Dacă unii dintre absolvenţi au abordat în tezele doctorale teme despre proza şi poezia românească, alţii au ales să trateze, pe larg, situaţia presei mureşene într-o anumită perioadă. Constantin Dan Culcer – „Cenzura şi literatura în România după 1945”, Petru Bogdan Raţiu – „Poetica dublului în opera lui Mircea Cărtărescu”, Cristina Gabor – „Poezia religioasă interbelică”, Aurora Laslo – „Dimensiuni ale culturii media în proza postmodernă românească”, Romelia Popp – „Ipostaze ale onirismului în poezia românească posteblică”, Maria Popa – „Ştefan Augustin Doinaş. Ipostaze ale operei”, Florina Daniela Cadar – „Familia Regman. O familie de cărturari ardeleni”, Mariana Adela Rezan – „Elemente suprarealiste în poezia optzecistă”, Sonia Patricia Vass – „Gheorghe Crăciun. Iluziile corporalităţii”, Oana Codarcea – „Proza lui Radu Petrescu”, Mia Ancuţa Pop – „Paradigme existenţiale în proza Gabrielei Melinescu”, Angela Măgheruşan – „Memoria tiparului. Presa mureşeană în secolul XX” şi Sorin Gheorghe Suciu – „Trasee iniţiatice în opera lui Vasile Voiculescu” au fost cei 13 doctori ai promoţiei anului trecut, care au reuşit să-şi susţină cu succes tezele. „Şcoala Doctorală şi-a început activitatea în anul 2007. Până în prezent, a avut patru promoţii, cea de anul trecut este a patra promoţie, e vorba de 13 doctoranzi, care şi-au susţinut cu succes tezele de doctorat anul trecut. În cadrul Şcolii Doctorale, 11 doctoranzi au fost implicaţi în trei proiecte POSDRU, obţinând burse doctorale, alţii şi-au publicat deja teza de doctorat, tezele fiind bine receptate în mediul academic naţional şi chiar internaţional. Au mai fost organizate două conferinţe internaţionale”, a transmis prof. univ. dr. Iulian Boldea.

„Asistăm la un moment de sărbătoare”

Prof. univ. dr. Călin Enăchescu, rectorul Universităţii „Petru Maior”, a transmis că Universitatea îşi măsoară roadele muncii educaţionale prin prisma calităţii profesionale şi umane a absolvenţilor, evenimentul de marţi fiind o adevărată sărbătoare. „Asistăm la un moment de sărbătoare, promoţia 2013 a Şcolii Doctorale din cadrul Universităţii „Petru Maior” din Târgu-Mureş. Într-un astfel de moment, Universitatea îşi măsoară roadele muncii educaţionale prin prisma calităţii profesionale şi umane a absolvenţilor. Sunteţi absolvenţii Universităţii care îmbină tradiţia cu procesul de înnoire. Universitatea „Petru Maior” ca membră a comunităţii academice române şi mureşene îşi asumă aceste necesare înnoiri. Pe parcursul timpului, Universitatea a cunoscut o evoluţie complexă şi a îndeplinit în permanenţă un rol important ca nucleu de spiritualitate şi cultură în arealul mureşean. Ea a format multe generaţii de studenţi, care prin gradul lor de pregătire şi specializare au capacitatea de a fi competitivi pe piaţa muncii”, a transmis prof. univ. dr. Călin Enăchescu.

Teză despre istoria presei mureşene

După o perioadă în care a activat în presa mureşeană, Angela Măgheruşan s-a gândit că ar putea să abordeze în teza de doctorat o temă mai puţin întâlnită, şi anume istoria presei mureşene româneşti în secolul XX, subliniind că în prezent presa românească este prea vulnerabilă. „Lucrarea mea este despre istoria presei mureşene româneşti în secolul XX. Presa mureşeană înseamnă o parte foarte importantă din începuturile mele profesionale, prin urmare trebuia să onorez acest început şi am crezut că cea mai bună modalitate de a face asta este de a pune în pagină un vis mai vechi, acela de a scrie o carte cuprinzătoare despre povestea presei mureşene româneşti de la începuturi până la sfârşitul secolului XX. Mă bucur că am reuşit să realizez acest lucru cu ajutorul unor profesori deosebiţi implicaţi la rândul lor în destinul presei mureşene după 1990, dar şi înainte. De la distanţă de unde văd eu acum, presa mureşeană şi presa românească în general nu se mai individualizează cu ceva în 2014, este vulnerabilă, divizată şi extrem de cumpărabilă, poate mai cumpărabilă decât a fost vreodată”, a transmis Angela Măgheruşan, proaspăt doctor.