Share

Home / Cultură / Ambasadorul Japoniei, interviu în exclusivitate pentru Zi de Zi

Ambasadorul Japoniei, interviu în exclusivitate pentru Zi de Zi

Aflat în vizită la Târgu-Mureş, Excelenţa Sa Keiji Yamamoto, ambasadorul Japoniei în România, a acordat un interviu în exclusivitate cotidianului „Zi de Zi”, prilej cu care s-a arătat deschis pentru realizarea unei înfrăţiri între oraşul Kumamoto din „Ţara Soarelui Răsare” şi municipiul Târgu-Mureş. De asemenea, diplomatul nipon s-a declarat încântat de perspectivele culturale – şi nu numai – întâlnite în scurta sa vizită în municipiul Târgu-Mureş…

Reporter: Domnule ambasador, cu ce ocazie aţi venit în vizită la Târgu-Mureş?
Keiji Yamamoto: Primul motiv este invitaţia pe care o am la concertul maestrului Shinya Ozaki, concert aniversar prilejuit de împlinirea a 20 de ani de activitate a maestrului Ozaki la Filarmonica din Târgu-Mureş. Al doilea motiv al vizitei îl constituie vizitarea oraşului Târgu-Mureş deoarece doresc să promovez relaţia dintre Târgu-Mureş şi Japonia.

Rep.: Este prima dumneavoastră vizită la Târgu-Mureş?
K.Y.: Da. Chiar dacă doream foarte mult să ajung foarte aici, pentru că am auzit de foarte multe ori că Târgu-Mureş este un oraş foarte frumos, cu o cultură extrem de bogată. Mă bucur că până la urmă am reuşit să ajung la Târgu-Mureş.

Rep.: Credeţi că este posibilă realizarea unei înfrăţiri între o provincie japoneză şi judeţul Mureş? O asemenea propunere a avut şi ambasadorul României la Tokyo, Excelenţa Sa Radu Şerban, care este originar din judeţul Mureş…
K.Y.: Atunci când este vorba de relaţia Japoniei cu judeţul Mureş sau oraşul Târgu-Mureş, într-adevăr domnul dirijor Ozaki de-a lungul activităţii sale de 20 de ani a făcut eforturi pentru a dezvolta schimburile culturale dintre cele două ţări. Aş dori să aprofundăm aceste schimburi culturale, mai ales că domnul Radu Şerban, ambasadorul României la Tokyo, este din Târgu-Mureş şi doreşte această înfrăţire. Deja a vizitat oraşul Kumamoto în luna februarie, în acest an, şi am auzit că a discutat şi despre promovarea schimbului cultural dintre Târgu-Mureş şi Kumamoto. În acest sens, deja există Asociaţia Kumamoto România care activează pentru schimbul cultural şi al cărui consilier este domnul Ozaki. În ceea ce priveşte înfrăţirile dintre ţările noastre, în momentul de faţă sunt două, este vorba despre Yokohama şi Constanţa, respectiv Takayama şi Sibiu. Văzând oraşul Târgu-Mureş, mi-am dat seama că şi oraşul dumneavoastră are o cultură bogată, inclusiv muzica şi cred că şi oamenii din Kumamoto sunt interesaţi de o colaborare cu oraşul dumneavoastră. De asemenea, aş dori să menţionez că şi Kumamoto este cunoscut drept un oraş istoric, care are o cultură bogată, de aceea eu aş dori ca oamenii din Kumamoto să viziteze, să vadă oraşul Târgu-Mureş.

Rep.: În acest an, Ambasada Japoniei în România organizează expoziţia „Kumamoto Artpolis: Arhitectură şi comunicare”, care va poposi şi la Palatul Culturii. Ne puteţi spune care sunt motivele pentru care aţi ales şi municipiul Târgu-Mureş pentru această expoziţie?
K.Y.: Datorită efortului maestrului Shinya Ozaki, primul pas a fost făcut pentru aprofundarea relaţiilor dintre Târgu-Mureş şi Kumamoto, context în care Ambasada Japoniei doreşte să susţină această mişcare, de aceea în colaborare cu Fundaţia Japoniei am dori să organizăm această expoziţie la Palatul Culturii din Târgu-Mureş. Expoziţia ne prezintă proiectul oraşului Kumamoto şi anume un proiect din 1988 prin care arhitecţi renumiţi din Japonia au fost invitaţi să construiască clădiri ale autorităţilor publice şi clădiri private cât mai bogate din punct de vedere cultural. Acesta este proiectul autorităţilor din Kumamoto şi expoziţia ne arată acest aspect. Ideea proiectului este că „faţa” unui oraş sunt clădirile.

Rep.: Cu voia dumneavoastră să trecem la economie… Cât de interesantă este România pentru investitorii japonezi? Şi când spun România, mă refer şi la Transilvania şi Mureş…
K.Y.: În general, Japonia doreşte să îşi crească economia prin investiţii în străinătate. În ceea ce priveşte investiţiile din Europa de vest sau Europa Centrală sunt deja făcute, în acest sens Europa de Est fiind frontiera nouă. De aceea are un potenţial uriaş. Acum vreo 15 ani, companiile japoneze au început să investească în România, iar în momentul de faţă sunt 170 companii japoneze în România, dintre care 26 sunt manufacturiere, care produc, în marea lor majoritate, piese auto. Dintre acestea, 15 companii manufacturiere activează în regiunea Transilvania şi una se află în judeţul Mureş şi produce cablaj auto. Totodată, compania japoneză Marubeni şi Electrocentrale Bucureşti doresc să realizeze o centrală cu pornire rapidă la Fântânele, în judeţul Mureş şi, din câte cunosc, negocierile în acest sens sunt foarte avansate. În momentul de faţă, companiile japoneze care activează în România angajează 35.000 de români. Am vizitat majoritatea fabricilor companiilor japoneze şi am văzut că şi japonezii şi angajatorii români sunt foarte mulţumiţi de mediul de muncă existent în fabrici.

Rep.: Ce credeţi că ar trebui făcut pentru consolidarea relaţiilor economice româno-japoneze?
K.Y.: Sper că tot mai multe domenii, nu numai cea a pieselor auto, ci şi în domenii precum agricultura sau medicina să se realizeze investiţii japoneze. În acest sens, aş vrea să subliniez că este foarte important ca ţara care primeşte companiile să amenajeze bine mediul de investiţii. Aş vrea să menţionez că regiunea Transilvania este una strategică, deoarece se află în centrul unei zone care include Europa, Rusia, Orientul Mijlociu şi nordul Africii. Dacă autorităţile amenajează mai bine infrastructura, inclusiv transporturile, tot mai mulţi investitori, nu numai japonezi ci din întreaga lume, vor fi atenţi la Transilvania ca un viitor loc pentru investiţii.

Rep.: Sunteţi în România din octombrie 2012. Ce impresie v-a făcut până acum ţara noastră?
K.Y.: Au trecut un an şi cinci luni de când am venit în România. Eu cred că românii au o ospitalitate foarte bună şi am fost surprins pozitiv de diversitatea culturii şi bogăţia culturii. De exemplu, atmosfera din Bucureşti şi cea din provincie sunt foarte diferite, aceasta fiind diversitatea despre care vorbeam. Din punct de vedere economic, România este într-o situaţie destul de grea dar văzând creşterea economică din ultima perioadă, cred că România va înregistra progres cert, motiv pentru care cred că România are un mare potenţial. Eu cred că în prezent companiile japoneze pot contribui la creşterea bunăstării economice a României.

Rep.: La capitolul artă culinară, ce preferaţi între sushi şi mămăligă cu sarmale?
K.Y.: Gastronomia şi cultura sunt create şi dezvoltate într-o ţară de-a lungul istoriei. În ceea ce priveşte cultura românească, eu am făcut cunoştinţă cu bucătăria ţării dumneavoastră atunci când am fost invitat la masă cu români şi în fiecare seară gust câte un pahar de vin românesc, care este foarte bun.

Rep.: Seara, după o zi de muncă obositoare, ce preferaţi să citiţi, un haiku sau Eminescu? Sau aveţi alte preferinţe în materie de citit…
K.Y.: Bineînţeles, din când în când îmi e dor de cultura japoneză dar pe parcursul mandatului de ambasador aş vrea să mă bucur de cultura românească, inclusiv poeţi. Am fost foarte impresionat de faptul că multe străzi au nume de poeţi. Din acest punct de vedere am văzut că poeţii sunt foarte respectaţi în România. Aş vrea să mă bucur de cultura românească până când îmi închei misiunea de ambasador şi aş fi încântat ca tot mai mulţi japonezi să se bucure de cultura românească…

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

FOTO: Omagiu adus viorii și ceterașilor, la Balul Însuraților

Familia lutierului Vasile Ghiorghe Gliga a fost sâmbătă, 1 februarie, gazda celei de a XIII-a …

Share
Share