Home / Reviste / Reghin / “Impact nesemnificativ” sau “bombă ecologică” la Kastamonu

Notice: Trying to get property of non-object in /home/zideziro/public_html/wp-content/themes/sahifa v5.5.3/framework/parts/post-head.php on line 69

“Impact nesemnificativ” sau “bombă ecologică” la Kastamonu

Casa de Cultură a Tineretului “George Enescu” din Reghin a găzduit joi, 26 martie dezbaterea publică a raportului privind impactul asupra mediului pentru proiectul “Construire fabrică de clei”, beneficiar fiind  Kastamonu România SA din Reghin. La dezbatere  au fost prezenţi reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Mureş, ISU Mureş, Garda de Mediu Mureş, Primăriei Reghin, reprezentanţii Kastamonu România, organizatorul dezbaterii şi cetăţeni ai oraşului care au luat la cunoştinţă studiul de risc, studiul de evaluare adecvată şi studiul de impact al fabricii de clei.

“Acest proiect a fost depus la noi la Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş în anul 2012. Spre sfârşitul anului trecut s-a adus studiul de evaluare adecvată, anul acesta s-a depus raportul la studiu de impact şi studiul de risc, acest proiect încadrându-se sub directive SEVESO, fabrici, unităţi cu risc major asupra mediului şi populaţiei”, a precizat Dănuţ Ştefănescu, directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mureş.

“Impactul este absolut nesemnificativ”

Dezbaterea a debutat cu prezentarea raporturilor privind impactul fabricii de clei asupra mediului, prezentate de reprezentanţii firmelor angajate de beneficiarul fabricii de clei, Kastamonu România din Reghin. Alexandru Man, şef evaluator pe mediu în cadrul  SC Ocon Ecorisc SRL a prezentat studiul privind impactul asupra mediului (apă, aer, sol) al  proiectului de construire a Fabricii de clei de la Reghin. “Impactul asupra apelor este practic inexistent deoarece nu se fac nici un fel de evacuări în apă, nici în cele de suprafaţă nici în cele subterane, cu excepţia apelor menajere. În ce priveşte impactul asupra aerului, evaluările care au fost făcute au arătat că acesta ar fi nesemnificativ, practic concentraţiile în aer vor creşte foarte puţin în urma funcţionării fabricii de clei. În ce priveşte solul şi subsolul de pe amplasamentul acestei fabrici de clei, va fi aproape în totalitate protejat prin betonare. Fie va fi ocupat de construcţii, fie de platforme de cuve de retenţie. Emisiile în aer care ar putea să ajungă pe sol sunt extrem de mici şi nu pot influenţa calitatea solului. Nefăcându-se nici un fel de emisii pe sol, impactul este absolut nesemnificativ”, a precizat Alexandru Man.

Zonele afectate doar în interiorul amplasamentului

În ce priveşte riscurile, Man a precizat că au fost identificate o serie de riscuri care privesc în primul rând posibilitatea de producere a exploziilor pe fluxul de amestec metanol în aer înainte de intrare în reactorul de oxidare, scurgeri de gaze din reactor,  scurgeri din rezervoarele de metanol, incendiu la rezervoarele de metanol, scurgeri la rezervoarele de formaldedidă. “Există două scenarii care pot fi considerate credibile. Unul se referă la scurgerile de gaz la discurile de rupere. Ele există pe reactor şi în momentul în care presiunea creşte aceste discuri proteajează reactorul la explozie. Câteodată se mai pot sparge şi gazele din reactor ies afară, însă cantitatea de gaze este foarte redusă. Un alt scenariu plauzibil este cel de scurgerea de formaldehidă din rezervoare pe traseele aferente, rezervoarele de zi în care formaldehida curge în continuu din instalaţie în rezervor. Pentru aceste scenarii s-a făcut o evaluare cantitativă în urma cărora, în urma modelărilor efectuate a rezultat că toate scenariile care au fost evaluate, în condiţii normale meteo, zonele afectate sunt doar cele din interiorul amplasamentului. Există însă scenarii, cele privind scurgerile din rezervoarele de formaldehidă  şi scurgerile din reactor pe la discurile de rupere şi cele din rezervorul de amoniac. Acestea, în condiţii meteorologice nefavorabile pot afecta şi zone din apropierea amplasamentului. Ele se referă la o rază de aproximativ 150 de metri în jurul acestor pompe. De asemenea, în urma evaluării a rezultat că nu este posibil un efect de domino, în sensul că zonele cu efect de domino sunt doar cele din interiorul amplasamentului”, a precizat Man.

“Impactul este unul nesemnificativ”

A urmat prezentarea studiului de evaluare adecvată cu prezentarea impactului fabricii asupra  Sitului Natura 2000 Mociar prezentat de Oana Danci, biolog, din cadrul SC Wildlife Management Consulting, firma care a elaborat studiul de evaluare adecvată. “În ce priveşte impacul asupra Sitului Natura 2000 în faza de construcţie a acestei fabrici nu se afectează nici un indicator  precum suprafaţă, stare de conservare a speciilor sau habitatelor pentru care Situl a fost declarat, şi nici rezervaţiile naturale declarate prin Legea 5 care sunt incluse în Situl Natura 2000 Mociar. În fază de construcţie, impactual asupra Sitului Natura 2000 Mociar este nul. În ce priveşte faza de operare a investiţiei  am analizat impactul asupra speciilor de nevertebrate, care în absenţa celor două specii pentru care a fost declarat Situl, impactul putem spune că este nul. Impactul asupra integrităţii stării de conservare de asemenea l-am considerat nul. Nu există o pierdere de habitat sau de hrănire a unor specii pentru care acest acest sit a fost declarat. Pentru impactul în faza de operare asupra habitatelor de interes comunitar, am considerat că impactul este unul nesemnificativ datorită faptului că există în zonă emisii slabe de formaldehiă, care nu afectează vegetaţia din zonă.”, a precizat Oana Danci.

“Faceţi această fabrică de clei în afara oraşului”

După prezentarea studiilor, au urmat întrebările celor din public. Aceştia au cerut explicaţii în ce priveşte investiţia celor de la Kastamonu România. Primii la cuvânt s-au înscris  reprezentanţii Iniţiativei Civice Reghin (ICR), contestarii cei mai vehemenţi ai proiectului fabricii de clei de la Reghin. “Vedem aici un baner care spune :“Kastamonu România-respect pentru om şi natură” şi nu-mi vine să cred, se pare că ne consideraţi nişte tâmpiţi. Acest investitor a construit fabrica de PAL fără a deţine autorizaţie de construcţie, fără acord de mediu, şi nu i s-a întâmplat nimic. A dat în folosinţă această fabrică de PAL, a funcţionat 13 luni fără ca autorităţile să facă absolut nimic. S-a dispus închiderea fabricii şi nu s-a respectat nici acest lucru. S-au plătit 150.000 de euro pentru crearea unui pol de influenţă şi suport faţă de autorităţi,din perspectiva sănătăţii populaţiei pentru fabrica de clei. Dacă nu are un impact semnificativ, de ce era nevoie o astfel de sumă pentru crearea unui pol de influenţă ? Am cerut un singur lucru: faceţi această fabrică de clei în afara oraşului, nu am cerut închiderea sau demolarea nici unei fabrici, doar ca ea să se facă în altă locaţie”, a precizat Dan Cotoi, membru Iniţiativa Civică Reghin.

“Firmă care până acum a făcut tricouri”

A urmat la cuvânt Iulius Făgărăşan, fondatorul ICR, care a contestat datele prezentate în studiile prezentate, considerate făcute la “voia întâmplării”. “La pagina 42 se menţionează două tancuri de inox cu capacitatea de 1500 mc de metanol. Unde se depozitează restul până la 5.000 care sunt menţionaţi la pagina 41? La pagina 44 se specifică faptul că rezervoarele de metanol au fost proiectate şi executate şi vor opera în deplină concordanţă cu tehnica Ball. Ştiţi unde sunt făcute aceste rezervoare ? Vă spun eu: pe strada Muncitorilor, de o firmă care până acum a făcut tricouri şi producea fotomodele. E nevoie de un certificat ISCIL care ar fi trebuit să vină până acum şi nu o tehnică de cumpărare a unei societăţi care are deja acreditările respective. La pagina 112 se face referire la rezervoarele de metanol cu toate avizele necesare. Solicit explicaţii despre ce fel de avize este vorba”, a spus Iulius Făgărăşan.

“Pentru noi contează obiectivitatea”

În poziţia exprimată de liderul ICR, s-au făcut precizări privind efectul de domino în cazul unui accident în cadrul fabricii de clei, contrazicând şi anumite date prezentate în studiu, care, potrivit acestuia au omis unele substanţe chimice care pot produce accidente. “Am văzut în raport că se foloseşte efectul domino doar pe partea de intern. Ei au considerat că razele letale ajung la valori între 15 şi 20 de metri. Nu s-a luat în considerare un scenariu pe toată instalaţia. Discutăm de un efect domino intern la proporţii catastrofice, raportat la un timp improbabil, ceea ce înseamnă că este foarte puţin probabil, dar probabilitatea există. Aş dori să văd şi un efect domino pe extern. Ce se întâmplă în momentul când la fabrica de PAL se produce un incendiu care poate afecta instalaţia şi depozitul. Raza letală în cazul efectului domino pe toată instalaţia va fi mult mai mare şi va cuprinde imobilele din jur. În studiul prezentat, hipocloritul nu a fost considerat un material periculos. El în sine nu este, dar să nu uităm că în acea fabrică sunt foarte multe chimicale, acizi şi baze. Hipocloritul de sodiu împreună cu acidul clorhidric formează clorul, care deja este clasificat altcumva decât cele două substanţe paralele. Vreau să vă gândiţi serios şi matur deoarece e vorba de viitorul nostru la faptul că acele chimicale împreună pot forma lucruri mari şi vrem scenarii pe aceste lucruri. Cerem atât ISU, cât şi Agenţiei de Mediu să se gândească serios la aceste posibilităţi şi să nu se lase induşi în eroare doar de un studiu care dă bine, completaţi de anumiţi doctori ingineri. Pentru noi contează obiectivitatea şi punem mare preţ pe obiectivitatea factorilor decizionali, că veţi controla absolut toate matricile, toate datele de acolo. Nu poţi nicăieri în lume să spui că acea fabrică de clei, conform studiului are o rază letală de 20 de metri, când ştim foarte bine că o butelie care conţine 7 litri de gaz lichefiat poate distruge un bloc”, a precizat liderul ICR.

“Nu mai pot spune că sunt cetăţean al Reghinului”

Printre cei care au luat cuvântul s-a numărat şi avocatul Mihai Ştefan, care a invocat dreptul cetăţenilor de a participa la  deciziile privind construcţia unor proiecte cu impact asupra mediului şi sănătăţii specificat în cadrul Convenţiei de la Aarhus. “Convenţia de la Aarhus se referă la problemele  de mediu, unul din principiile acestei convenţii,  care consider că a fost încălcat se referă la dreptul publicului de a participa la luarea deciziilor. Aceasta înseanmnă că autorităţile trebuie să fie deschise astfel că publicul interesat să poată influenţa conţinutul final al deciziei.  Ştiu că s-au făcut foarte multe liste cu semnături care s-au opus acestei investiţii, şi nu se pune problema de una sau zece persoane. Ca avocat, această chestiune o tranşez foarte simplu şi logic, potrivit legii are dreptul publicul să se opună unei asemenea activităţi ? Răspunsul este da. Restul discuţiilor mi se par în plus pentru că atât timp cât este considerată o activitate cu impact semnificativ, şi atâta timp cât avem o convenţie europeană, dată  tocmai în scopul de a proteja populaţia, căreia i se dă această putere de decizie pentru sau împotriva unei activităţi cu impact semnificativ, şi atât timp cât populaţia are acest drept, ea trebuie respectată. Să mai facem încă alte sute de liste de semnături şi să le trimitem la fiecare instituţie care să ajungă pe la coşul de gunoi ?  Nu acuz absolut pe nimeni, nu am nimic cu nimeni, dar atâta timp cât noi, cei care i-am ales nu avem cuvântul şi opinia noastră, dorinţa noastră nu ne este respectată, încălcându-se şi legea, pur şi simplu nu mai pot spune că sunt cetăţean al Reghinului”, a menţionat Mihai Ştefan.

“Să nu  devenim un oraş al canceroşilor”

Printre cei care au luat cuvântul s-a numărat şi consilierul local Viorel Ţongea, care a cerut printre altele ca monitorizarea nivelului de impact a fabricii de clei să se fie afişat în centrul Reghinului şi nu la poarta fabricii.“Ni s-s prezentat în raport tot felul de materiale în care apar termeni precum nesemnificativ, neimportant, nul. Dacă sunt aşa de nesemnificative ca impact, de ce ni se mai cere părerea, că oricum le fac.  Înţeleg motivele lor economice, să nu se înţeleagă că aş avea ceva împotriva unui investitor, chiar ne bucurăm că vin şi creează locuri de muncă, dar să nu desconsidere siguranţa şi sănătatea populaţiei. Ni se spune că nu este necesară monitorizarea calităţii solului şi a apei subterane. Cred că trebuie monitorizat nu doar solul şi aerul, ci orice activitate a fabricii. Monitorizarea să nu se facă la poarta fabricii, să fie afişată în centrul Reghinului în faţa primăriei ca orice cetăţean, la orice oră, să vadă situaţia emisiilor în atmosferă şi pericolul la care sunt expuşi. Mi se pare normal acest lucru. De asemenea nu s-a specificat nimic despre accidentele  care se pot întâmpla. Ori din eroare umană, ori din defecţiunea de calculator, ori cade instalaţia electrică, orice. Ce se va întâmpla atunci când tot procesul tehnologic va fi deversat în aer? Nu trebuie să murim ca cei 230 de oameni din avion, care a fost de asemenea un accident. Ei s-au dus, noi nu vrem să ajungem acolo. Noi vrem să trăim în oraşul viorilor şi peste zeci de ani, să nu  devenim un oraş al canceroşilor”, a menţionat Viorel Ţongea.

Un simplu exerciţiu de imagine ?

La cuvânt s-a înscris şi consilierul judeţean Ioan Tuşnea, care a cerut lămuriri despre rostul dezbaterii publice privind fabrica de clei de la Reghin. “Dacă această dezbatere este organizată de Kastamonu, mai are ea vreun rost ? Se va ţine cont de ea sau e un simplu exerciţiu de imagine, care trebuie făcut conform legii, trebuie bifat, după care se pune la dosar şi la revedere şi nu contează nicăieri”, a menţionat Tuşnea. Răspunsul a venit din partea directorului APM Mureş, Dănuţ Ştefănescu care a precizat că “toate întrebările care se pun la această dezbatere, toate sugestiile se dau elaboratorilor care au făcut aceste studii şi ei trebuie să de-a răspuns la aceste întrebări”

“Aplaudăm şi spunem că totul e ok”

Tuşnea a criticat modul în care elaboratorii studiilor au luat în calcul simularea unui posibil accident. “Nu ni s-a spus de gradul de toxicitate al unor substanţe, ni s-a spus doar că sunt luate toate măsurile, că riscurile sunt minime sau deloc, totul teoretic, totul simulat. Nu a venit nimeni să ne spună despre vreun accident care s-a întâmplat deja pe la alte fabrici de acest fel. Să ştim şi pe viu cum s-au întâmplat lucrurile, nu doar pe simulările de pe calculator. Apăsăm taste, băgăm cifre, apar cifre după care aplaudăm şi spunem că totul e ok. Eu zic să rămână la nivelul de simulare şi această fabrică, să nu se ajungă la construcţia fabricii”, a menţionat Tuşnea.

Discuţiile au fost presărate cu contre între cele două părţi, reprezentanţii Kastamonu pe deoparte şi cei ai Iniţiativei Civice Reghin pe de alta, care au catalogat unele date din studiile prezentate ca fiind “bull shituri”. În replică, reprezentanţii Kastamonu au replicat precizându-şi poziţia . “Acest limbaj folosit, precum „bull shit”, să-l folosiţi la dumneavoastră acasă. Şi casa mea este tot Reghinul. Şi îmi pare rău , sunt mai reghinean ca unii de aici. Legat de principiul domino, şi de faptul că se va întâmpla un dezastru, instalaţia din proiectare va avea un sistem dublu de vane care în mod normal sunt închise. Aceste două vane sunt normal închise. Deschiderea acestor vane care înseamnă alimentarea cu metanol a instalaţiei de formaldehidă se face pneumatic şi electric. În momentul în care ne-a dispărut curentul electric sau aerul comprimat se închide automat vana. Acest sistem de securitate nu va permite crearea unui sistem de tip domino, pornind de la reactorul de formaldehidă”, a precizat reprezentantul celor de la Kastamonu.

“De ce nu pot învăţa de la alţii ?”

Discuţiile s-au mai calmat, la cuvânt înscriindu-se Szabo Lehel, care a punctat importanţa de a învăţa din păţania altora, nu să o experimentăm pe propria piele. “În lumea civilizată nu se fac combinate chimice în oraşe ci se fac în afara lor. Sunt suficiente deja astfel de combinate care pot produce probleme mari. Au fost anumite incidente, şi unii oameni au învăţat pe propria piele că probele mari se întâmplă şi după aceea nu mai au ce face. De ce românii trebuie să fie mai deştepţi şi să înveţe ei pe propria piele ? De ce nu pot învăţa de la alţii ? La Fokushima, în Japonia a fost prevăzut tot sistemul ca să se evite catastrofa, dar nimeni nu s-a aşteptat să se întâmple ce s-a întâmplat. Ziceţi că în Reghin nu se poate întâmpla aşa ceva, dar se pot întâmpla alte catastrofe. Cu ceva ani în urmă două avioane de luptă s-au prăbuşit lângă Târgu Mureş. Dacă ele ar fi ajuns în Azomureş probabil Reghinul ar fi reşedinţa de judeţ acum. Nu dorim aşa ceva, oricât de mică ar fi probabilitatea”, a spus  Szabo Lehel.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

ATENȚIE! Viespi uriașe în zona Platoului Cornești din Târgu Mureș!

Reprezentanții Salvamont Salvapseo Mureș au anunțat vineri, 6 august, pe pagina de Facebook a instituției, …