Ministrul Mediului, interogat pe tema fabricii de formaldehidă

27 martie 2014

Deputatul PNL Cristian Chirteş a adresat marţi, 25 martie, o întrebare ministrului Mediului şi Schimbărilor Climaterice, pe tema obţinerii acordului de mediu pentru construirea fabricii de procesare a formaldehidei din municipiul Reghin.
În rândurile care urmează, redăm textul integral conceput de Cristian Chirteş, care a solicitat răspuns în scris din partea ministrului Mediului şi Schimbărilor Climaterice:
“Doresc să supun atenţiei dumneavoastră, prin prezenta întrebare parlamentară, un caz deosebit de grav care mi-a fost semnalat la cabinetul meu parlamentar de numeroși cetățeni din municipiul Reghin, la care autorităţile responsabile asistă cu pasivitate. Este vorba de construirea la Reghin a celei mai mari fabrici de procesare a formaldehidei din România şi din Europa de Sud-Est. Investitorul SC Kastamonu România SA a reînceput demersul de obţinere a Acordului de Mediu, prin dezbaterea publică care urmează să fie organizată miercuri, 26 martie 2014.Vorbim de lucruri foarte grave, pe care doresc să vi le expun în continuare. Reacţia opiniei publice locale este îndreptăţită deoarece:
1. Fabrica urmează să fie amplasată în intravilanul oraşului, în apropierea mai multor obiective de interes public, printre care o grădiniţă şi în vecinătatea locuinţelor umane, la doar 400 de metri de staţia de alimentare cu apă a oraşului. Această investiţie, indiferent de cât de benefică este pentru bugetul local, trebuie relocată la o distanţă care să confere minimul de risc posibil pentru populaţia oraşului. Pentru cazuri de urgenţă sau de incidenţă, trebuie luat în considerare şi faptul ca locaţia propusă este inaccesibilă în “timp util”, deoarece este necesară traversarea unei căi ferate, indiferent de ruta aleasă. Într-un scenariu de incident şi cu bariera pusă, nici un echipaj de salvare nu va putea interveni în timp util.
2. Investitorul Kastamonu România SA are un istoric în cadrul comunităţii reghinene care îl face incompatibil cu aceasta, tensiunea socială existentă în oraş fiind relevantă în acest sens. Amintesc faptul că o singură asociaţie non-guvernamentală – Iniţiativa Civică Reghin – a strâns 4.500 de semnături pentru interzicerea acordării Autorizaţiei Integrate de Mediu investitorului menţionat şi că acesta a fost dovedit, de un control derulat recent de către ITRSV Braşov, cu circa 28 de mii de metri cubi de material lemnos fără acte de provenienţă. Din informaţiile pe care le deţinem, Kastamonu România SA a fabricat PAL în locaţia situată în intravilanul oraşului Reghin, timp de un an şi jumătate, fără a avea o autorizatie integrată de mediu, într-o fabrică a cărei construire a început fără un Acord de Mediu şi fără o Autorizaţie de Construcţie.
3. Investiţia expune populaţia la un risc uriaş de îmbolnăvire, datorită cantităţilor mari de chimicale rezultate. În România se produce formaldehida în trei locaţii: Victoria, Sebeş şi Rădăuţi. Dintre toate, doar cea de la Sebeş se mai situează în intravilanul oraşului, lucru ce face ca rata anuală a îmbolnavirilor de cancer să situeze judeţul Alba şi oraşul Sebeş pe primul loc în ţară. Din multe puncte de vedere, Sebeş şi Reghin se aseamănă: locaţie faţă de formele de relief, număr de locuitori, etc. Diferenţa este ca la Sebeş se produc anual 30 de mii tone de formaldehidă şi la Reghin se doreşte o producţie de 100 de mii de tone anual. Daca în judeţul Alba se îmbolnăvesc de cancer anual circa 1.800 persoane şi mor circa 800 (date culese din studiul DSP Mureş, pentru anul 2013), la o producţie de 30 de mii de tone, întrebarea este care vor fi rezultatele pentru judeţul Mureş, la o producţie de 100 de mii de tone? Este pur şi simplu o ecuaţie pe care autorităţile şi factorii responsabili par că o ignoră!
4. Când Kastamonu Romania SA a depus pentru prima dată cererea eliberării unui Acord de Mediu pentru Fabrica de Clei, în februarie 2013, comunitatea a reacţionat ferm prin marşul de protest din 7 martie 2013, marş la care au participat peste 2.000 de persoane, care şi-au manifestat atunci indignarea faţă de intenţiile investitorului turc. A fost sesizat deja Comisariatul General al Comunităţii Europene în persoana domnului Janez Potocnik, în legătură cu neconformităţile faţă de legislaţia europeană existente în această problemă, iar în momentul de faţă Comunitatea Europeana a deschis o Anchetă-Pilot cu nr. 5653/13/ENVI, privitoare la situaţia din Reghin. Legislaţia europeană încadrează proiectul Fabrica de Clei din Reghin sub incidenţa Directivei SEVESO, al cărui scop este tocmai prevenirea accidentelor majore produse de fabricarea sau manipularea cantităţilor mari de substanţe toxice şi periculoase. De regulă, asemenea fabrici precum cea care urmeaza a se da în folosiţă la Reghin, se edifică la circa 10-30 de km de orice comunitate, o practică adoptată de toate celelalte state membre din comunitatea europeană.
Vă întreb pe această cale, domnule ministru Attila Korodi, care este poziţia Ministerului Mediului în această chestiune şi cum vedeți rezolvarea acestei probleme deosebit de importante pentru locuitorii din municipiul Reghin și împrejurimi, pentru a împiedica apariţia unui rezervor inepuizabil de boli şi nenorociri în această zonă?”

Salut interventia domnului Chirtes.Ce bine ar fi daca ar interveni si atunci cand copacii, plaminii orasului ,aurul verde din Tg.Mures sunt masacrati din motive ca incurca cablurile,ridica asfaltul,murdaresc trotuarul,ocupa locul masinilor stationate , din cauza lor exista mucegai in locuinte si alte prostii.

Răspunde