Protejarea patrimoniului rural, lipsită de interes pentru primari

Sala Mică a Consiliului Judeţean a găzduit miercuri, 2 aprilie seminarul cu tema „Protejarea patrimoniului documentaţiilor de urbanism”, eveniment organizat de Consiliul Judeţean Mureş, Direcţia Judeţeană de Cultură Mureş şi Asociaţia Monumentum. Seminarul s-a adresat primarilor şi proiectanţilor de regulamente de urbanism din mediul rural şi a avut ca  scop prezentarea metodelor eficiente de protejare a patrimoniului cultural în PUG-urile din mediul rural.

Proiectanţi da, primari ba

Seminarul a debutat cu lipsa primarilor, absenţi de la întâlnire, lucru care l-a supărat pe Răzvan Şipoş, arhitectul şef al judeţului Mureş, discuţia având loc doar cu participarea proiectanţilor regulamentelor de urbanism.

“Se fac PUG-uri  superficial” “Am încercat să organizăm această întâlnire în scopul de a discuta despre prevederile care  trebuie să le detaliem în Planul de Urbanism General (PUG) astfel încât să putem garanta conservarea patrimoniului. Problemele de acolo pornesc care de multe ori sunt neglijate.  Se fac PUG-uri uneori destul de superficial, care scot esenţa acestui plan Am primit o schiţă de PUG în care partea de reglementare a drumurilor avea 30 de pagini, şi restul PUG-ului mai avea încă 30 de pagini. Mi s-a părut că e puţin disproprţionată atenţia cu care era pusă problema în ce priveşte conţinutul unui PUG, faţă de ceea ce ar fi trebuit să conţină. E vorba de o unitate teritorial administrativă în care sunt multe valori de patrimoniu care ar fi trebuit să fie menţionate şi felul în care ar fi trebuit să ne raportăm la ele”, a precizat Răzvan Şipoş, arhitectul şef al judeţului Mureş.

Intervenţii corecte asupra caselor Eugen Vaida, preşedintele Asociaţiei Monumentum şi al reţelei Muzeelor Etnografice Săteşti Particulare din România a punctat iumportanţa respectării unor prevederi privind întocmirea PUG-urilor care să conserve patrimoniul rural imobil “Este un semninar dedicat primarilor şi proiectanţilor de regulamente de urbanism din mediul rural. Dorim să le atragem puţin atenţia, să fie mai atenţi la protejarea patrimoniului, a caselor tradiţionale din zona de protecţie a monumentelor istorice în satele din sudul judeţului Mureş, în special zona săsească. Pentru că are o unitate arhitecturală stilistică, zona de sud a judeţului, cea săsească, ne-am gândit să facem în primul rând pentru ei acest seminar. Apeoape în toate aceste sate avem un monument istoric în centrul localităţii cu o zonă de protecţie destul de mare în jur. Dorim să le atragem atenţia că sunt nişte reguli speciale în aceste zone când vin la avizare, dar şi când întocmesc PUG-urile. Împreună cu Consiliul Judeţean Mureş am conceput 20 de panouri de informare pentru localităţile din sudul judeţulu Mureş, în care le-am arătat oamenilor, pe sistemul „Aşa DA, aşa NU” care sunt intervenţiile corecte asupra caselor şi care sunt cele greşite, în detaliu, la nivelul învelitorii, la nivelul ferestrelor, să păstreze tâmplăria tradiţională, să nu o înlocuiască cu cele din fier forjat, să nu folosească tablă, sau învelitoare din beton la acoperiş. Acum dorim să introducem aceste reguli şi în PUG-uri. Când vin la avizare, proiectanţii şi primarii, cu PUG-ul respectiv, eu fiind şi consultant la Consiliul Judeţean pentru avizarea acestor PUG-uri, o să le sugerăm nişte detalii pentru aceste lucruri care să-i înveţe pe primari să lucreze cu aceste aspecte şi să şi le asume din timp, pentru că dacă îi obligăm să le preia direct, o să fie un mic şoc pentru ei. Am dorit să fie trecerea cât mai lină, pentru că până acum PUG-urile sunt învechite, şi oamenii sunt un pic derutaţi. Este important să ne protejăm patrimoniul, lucru cu care ne mândrim. Toată Europa este cu ochii pe noi pentru acest lucru, asociaţia noastră fiind sprijinită de Prinţul Charles”, a precizat Eugen Vaida

Schimbarea mentalităţii

Potrivit preşedintelui Asociaţiei Monumentum, e nevoie de o schimbare a mentalităţii, care să ducă la o dezvoltare durabilă cu păstrarea patrimoniului şi a tradiţiilor. “E enorm de lucru la nivelul educaţiei. Toate aceste intervenţii asupra arhitecturii tradiţionale nu vin dintr-un motiv funcţional, ele vin din modă. Este o modă în care fiecare îşi schimbe casa,  o modernizează, dar e o modă greşită. Occidentul şi-a dat seama de mult de aceste valori de patromoniu şi ce aruncă ei, geamurile de termopan le preluăm noi, fiind modă la noi. Societatea românească de la ţară este foarte tradiţională, obiectul care arăta statutul social, cum este înălţimea clopului, în Satu Mare, acum e înlocuit de  geamul termopan sau poarta din fier forjat care să arate statutul persoanei. Este o abordare greşită din punctul nostru de vedere, nu putem vorbi despre dezvoltarea durabilă fără să păstrăm patrimoniul şi tradiţiile. Toate sunt legate între ele, şi patrimoniul mobil şi cel imobil”, a menţionat Eugen Vaida.

Exemplu de bună practică Dacă primarii mureşeni au lipsit, în schimb a fost prezent un fost primar sucevean, Gheorghe Tomoiagă, iniţiatorul proiectului cultural de salvgardare a patrimoniului imobil din localitatea Ciocăneşti, judeţul Suceava. “Domnia sa a reuşit să facă din satul lui, cel mai frumos sat din România, declarat în 2014. A reuşit pe toate palierele să păstreze tradiţiile, să-i ajute pe oameni, inclusiv cu regulamente locale, el fiind şi fost primar al  acestei comune, cu bani, astfel ca satul să-şi păstreze tradiţia”, a menţionat Eugen Vaida.