Geriatria, noua specialitate de la Nova Vita

Geriatria, ramura medicinei care se ocupă cu diagnosticarea şi tratamentul bolilor mai frecvent întâlnite la vârstnici, este noua specialitate de la Centrul Medical Nova Vita din Târgu-Mureş. Deşi în ţara noastră nu a stârnit un interes deosebit, cercetătorii s-au ocupat intens de studierea proceselor de îmbătrânire, descoperind anumite substanţe care ar putea amâna îmbătrânirea oamenilor, punând un accent mare pe mişcare şi socializare. Dr. Gabriela Ţibrea, specialist în geriatrie şi gerontologie, spune că gerontologia este un complex de fenomene care au loc la nivelul populaţiei îmbătrânite şi că un bătrân trebuie luat în considerare într-un complex social, medical, psihic şi financiar.

Reporter: Povestiţi-ne ce este geriatria şi cu ce se ocupă aceasta.

Dr. Gabriela Ţibrea: Geriatria, ca şi specialitate, este de foarte mult timp luată în seamă, dar în ţara noastră nu a stârnit un interes deosebit, cu excepţia doamnei Ana Aslan, care încă de prin anii ’60, ’70 s-a ocupat cu studierea proceselor de îmbătrânire şi a descoperit anumite substanţe care ar putea amâna îmbătrânirea persoanelor vârstnice. Situaţia actuală de îmbătrânire a populaţiei Terrei face ca acest studiu al gerontologiei să fie tot mai mult luat în seamă. În ţările dezvoltate, persoanele vârstnice ocupă cam 25% din procentul populaţiei, iar la noi în ţară aproximativ 13-14%. A crescut speranţa de viaţă şi persoanele sunt tot mai vârstnice, ele având nevoie de o supraveghere tot mai mare. Gerontologia este acea parte a medicinei care se ocupă de persoanele vârstnice alături patologia lor. Gerontologia este un complex de fenomene care au loc la nivelul populaţiei îmbătrânite. Un bătrân trebuie luat în considerare într-un complex social, medical, psihic, financiar.

Rep.: Organismul vârstnicilor reacţionează diferit. Care sunt cele mai dese boli întâlnite la bătrâni?

G.Ţ.: În general, bătrânii au cam aceleaşi boli ca şi restul populaţiei, doar că unele boli sunt mult mai frecvente şi aceste boli au loc pe un organism din ce în ce mai puţin performant. El nu mai reacţionează ca un om tânăr să se poată apăra. Bolile care se găsesc cel mai des la persoanele vârstnice sunt: arteroscleroza, demenţele, artritele, artrozele, cancerul şi diabetul zaharat. Gerontologul este obligat să le urmărească şi să facă un echilibru între aceste boli, nu că le-ar vindeca, dar cel puţin să facă viaţa mai suportabilă. Există un renumit dicton care spune că bătrânilor trebuie să li se dea viaţă anilor şi nu ani vieţii, deci nu ţinem neapărat să prelungim viaţa, dar cel puţin atât cât trăim să nu trăim cu dureri, cu lucruri pe care societatea ar putea totuşi să le rezolve. De aceea, aş vrea să clarific ceva. Am scris despre ADL, Activities of Daily Living. Pentru cei care îngrijesc persoanele vârstnice, ştim că sunt minimum de activităţi pentru care un bolnav se poate descurca singur, adică se poate mobiliza din pat, merge la toaletă singur, fără ajutor, poate să mănânce, să se spele, iar IADL, Instrumental Activities of Daily Living, înseamnă că persoana se poate descurca şi în societate, poate să dea un telefon, să se ducă cu autobuzul, poate să-şi plătească facturile. În funcţie de acestea, se face evaluarea bolnavului.

Rep.: Ce ne puteţi spune despre bolile asociate şi despre căderi?

G.Ţ.: O altă caracteristică a geriatriei şi a patologiei vârstnicului este pluripatologia. La un om în vârstă găseşti arteroscleroza, diabetul, artroza şi s-a constatat că foarte multe medicamente care merg foarte bine pe o boală pot să facă rău pe alt segment. Un simplu exemplu sunt diureticele care într-o insuficienţă cardiacă fac foarte bine, dar care accentuează diabetul şi care dau insuficienţă renală. O altă problematică care iarăşi este luată acum în serios sunt căderile. Persoanele vârstnice, cele între 85 şi 90 de ani, care cad au un risc de mortalitate foarte mare, pentru că sunt imobilizate la pat şi atunci circulaţia este mult mai proastă. Există un întreg set de măsuri care se iau pentru prevenirea căderilor. Sunt o serie de tabele pe care noi le verificăm şi vedem dacă bătrânul are risc de cădere sau nu. Aşa cum este pediatria la copii, aşa este gerontologia la persoanele vârstnice. La Centrul Medical Nova Vita, această specialitate este nouă. Oamenii pot să-şi facă programări. Geriatria se mai ocupă şi de aparţinătorii care au grijă de persoanele vârstnice. Foarte multe persoane când îşi văd părinţii în situaţia în care sunt, în care ajung să-i îngrijească reacţionează prin depresie. Sunt mulţi vârstnici afectaţi cerebral din cauza arterosclerozei care plâng foarte uşor, dar de multe ori bătrânul nu-şi dă seama că plânge, dar nici copilul nu înţelege că el nu-şi dă seama.

Rep.: Câteva sfaturi pentru vârstnici.

G.Ţ.: Fiecare dintre noi trebuie să ştim că viaţa trece şi eu cred că străinii fac mai mult pentru că şi-au dat seama că nu te poţi baza numai pe tineri. Sunt foarte multe teorii şi acum se cercetează foarte intens despre demenţe, care sunt groaznice. Cei mai mari cercetători nu au descoperit deocamdată cauzele acestei demenţe, pentru că ele încep în mai multe locuri din creier, dar apoi se generalizează total, în tot creierul. Legat de tratament, s-a încercat cu anumite vaccinuri, erau foarte bune, dar concomitent distrugeau şi creierul. Acum au început să se facă studii numai cu anumite părţi din acel vaccin şi se încearcă să se vadă care este rezultatul. S-a ajuns la concluzia că acelaşi rezultat, cu medicaţia actuală, poate fi la fel dacă faci sport, saună, mişcare, înot, deci procesul de demenţă este anulat. Încurajăm mişcarea şi socializarea. Când oamenii sunt singuri acasă, nu este bine, că atunci îşi pierd şi pofta de mâncare, metabolismul nu mai funcţionează, la ei apare foarte uşor constipaţia, se adună secreţiile şi li se umflă picioarele. Cel mai bine este să fie mişcare şi să stea de vorbă cu alte persoane.