FOTO: Kodagro, povestea de succes a agriculturii mureșene

1 august 2015

Finalul lunii aduce perioada recoltatului grâului, combinele mișună prin lanurile aurii, adunând rodul bogat al câmpului, unul deloc de neglijat, având în vedere recolta verii acestui an. Un astfel de tablou bogat al recoltei l-am găsit la SC Kodrago SRL, una din societățile agricole de succes ale județului, grație calității muncii prestate.

De la 14 la 1.100 ha

Povestea Kodrago a început în urmă cu 10 ani când Kosa Gyula împreună cu fiul său puneau bazele societății, animați de dorința de a realiza o agricultură performantă „Această firmă este făcută de mine în 2006, în asociere cu băiatul meu și încă doi parteneri, având activitatea de bază producția agricolă vegetală. Am început inițial cu 14 hectare, în prezent am ajuns la o suprafață de 1.100 de hectare, localizate în două amplasamente mai mari, pe raza a cinci unități administrative, respectiv Târnăveni, Gănești, Băgaciu, și mai nou Voivodeni și Glodeni. Ultimele două locații sunt achiziții mai recente, practic e primul an când suntem pe Valea Mureșului, restul fiind amplasat pe Valea Târnavei”, ne-a declarat Kosa Gyula, administratorul SC Kodrago SRL.

„Am reușit să facem o echipă extraordinar de echilibrată”

Fără oameni calificați, fără tehnologie, dar mai ales fără ajutorul naturii, nu poți obține rezultate, lucru conștientizat și de cei de la Kodagro, un aport fiind adus și de Compania Dafcochim, cea care deține 50 % din societate. „Atât factorul uman cât și cel tehnologic sunt extrem de importante, dar cel mai important este cel natural. Noi suntem extrem de dependenți de natură, unde nu putem interveni. La factorul uman și tehnologic putem să venim cu modificări în sensul pozitiv, dar la cel natural este un pic mai greu. În ce privește factorul tehnologic, din momentul în care acționariatul acestei societăți este format din reprezentanții Dafcochim, SC Kodagro SRL ca atare face parte din grupul de firme Dafcochim, vă dați seama că lucrăm cu ce are mai bun Dafcochim. Cheltuim mai mult pentru anumite produse, dar rezultatele se văd cu ochiul liber. Factorul uman este de asemenea foarte important pentru noi. În decursul anilor am reușit să facem o echipă extraordinar de echilibrată, cu o medie de vârstă undeva la 35 de ani. În perioada 2006-2007 am început cu o generație de vârsta mea, dar între timp am încercat să aducem pe lângă noi personal tehnic tânăr. Dacă vă uitați la utilajele care le avem, deja trebuie să ai un pic de habar de informatică, deoarece sunt niște utilajele, cum ar fi combinele, la care trebuie și un pic de gândire mai aproape de tehnologia informatică a zilelor de astăzi”, ne-a declarat Kosa Gyula.

Parc auto nou și performant

Plusul de calitate al activității Kodrago este adus și de parcul auto, 90 % din utilaje fiind noi, grație unei politici chibzuite a societății.”90 % din utilajele pe care le deținem sunt noi. Această societate s-a format pe ideea integrării României în Comunitatea Europeană. Știind că urmează niște posibilități de accesare a fondurilor europene, noi am început în 2006 cu un proiect SAPARD, iar un an mai târziu am și avut un parc de mașini în dotare. Anul trecut, prin GAL Podișul Târnavelor am reușit încă o investiție pe mașini agricole, în valoare de 400.000 euro. Toate aceste aspecte ne fac să spunem că 90 % din utilajele pe care le deținem sunt noi”, mai spune Kosa Gyula.

Producția, factor esențial

Dar principalul aspect într-o societate agricolă de succes este cea a producției, axată pe cultura de rapiță, grău, porumb, floarea soareluii, soia și sfeclă de zahăr, în ce privește firma Kondagro. „Din totalul suprafeței, 15-20 % e cultivat[ cu rapiță, 20-30 % grâu, floarea soarelui 10%, soia, plus tradiționalul porumb pe o o suprafață de 340 de hectare.Mai există o cultură, care este cea mai bănoasă, cea de sfeclă de zahăr. În acest an avem o suprafață cultivată cu sfeclă de 100 de hectare, iar anul trecut am avut 150 ha, dar politica fabricii de zahăr a fost ca să reducă, din păcate în defavoarea noastră, suprafețele cultivate”, afirmă administratorul Kondagro.

Producție bună de rapiță

Pregătirea producției are la bază calcule temeinice care să genereze un raport calitate-preț. „În agricultură după cum se știe, investim acum, iar rezultatele se văd peste un an de zile. Am început pregătirea recoltei din această vară în urmă cu un an, în luna august a anului trecut, cu pregătirea terenului, în septembrie-octombrie semănatul culturilor, la rapiță și grâu pe o suprafață de 240 de hectare grâu, din care am avut și o parte de grâu de sămânță de 40 de hectare, plus 130 de hectare de rapiță, care am și uitat de când am recoltat-o. Cu rapița am început recoltatul, care are o coacere mai rapidă față de grâu. Suntem foarte mulțumiți de producția care am realizat-o, precum și de prețul de vânzare. În ce privește producția la grâu, ea se situează undeva la peste 6.000 de kilograme la hectar. Am văzut anul trecut câ toată lumea avea o producție de grâu de 6.000- 7.000 kg, și a vândut kilogramul la 50 de bani, iar noi am vândul la 75 de bani, în condițiile anului trecut, pentru că era calitate. Contează foarte mult raportul dintre cantitate și calitate spune Kosa Gyula.

Soiul Midas, cultivat cu succes de Kodagro

Activitatea societății este axată în prezent asupra recoltatului grâului, în special a soiului Midas, jumătate din recoltă fiind deja strânsă. „La grâu, cantitatea totală realizată va fi în jur de 1450-1500 de tone de grâu, cu sămânță cu tot, realizată pe o suprafață de 40 de hectare. Se recoltează soiul Midas, un soi cu calități de panificație foarte bune, cu o producție ridicată, care permite realizarea unui preț extraordinar de bun. Mai mult de jumătate din suprafața cultivată cu grâu este cu acest soi Midas. Am făcut trei tratamente pentru boli foliare și dăunători. Am fertilizat în toamnă cu MPK, important la aceste soiuri, având o talie foarte înaltă, fertilizarea cu azot s-a făcut în mai multe faze. Aceeași cantitate de îngrășăminte s-a aplicat la toți cultivatorii, dar cu specificarea că nu am aplicat deodată, ci în diferite faze de vegetație a culturii. Așa am avut o eșalonare a substanței active, a azotului, în momentele cheie a consumului., la alungirea paiului, la formarea bobului sau la ieșirea din iarnă ne-a declarat Marinel Ștefan, șef Divizia Agro din cadrul Companiei Dafcochim.

Cultura de sfeclă, mândria celor de la Kodagro

Mândria celor de la Kodrago o reprezintă însă cultura de sfeclă de zahăr, pe cât de consistentă pe atât de aducătoare de profit. „Cultura de sfeclă din acest an se prezintă splendid. Chiar dacă a fost bătută de grindină, de ploi torențiale, dar am reușit să avem o cultură care se prezintă foarte bine.În ce privește producția, nu facem estimări, doar la toamnă. Am avut situații în care a venit grindina și ne-a dat peste cap toate estimările, și nu mai facem estimări, doar când e recoltatul”, spune Kosa.

Pregătirea viitoarei recolte

Munca în câm nu suferă pauze, după recoltat urmează pregătirea viitoarei producții, lucru facilitat și de tehnologia modernă utilizată de cei de la Kodrago. „Nu am de ce să fac pauză. Conjunctura mă forța să am o pauză, deoarece nu aveam utilaje cu ce să lucrez. Pentru mine ca specialist, sunt convins că ce fac în câmp este foarte favorabil, am timp deoarece am macerat solul pentru semănăturile de toamnă, iar solul la rândul lui să aibă timp să se structureze, să se pregătească ca pact germinativ pentru următoarea cultură. Până acum nu aveam utilaje suficiente pentru aceste activități. Acum am, și știu că în data de 7 august se închide ferma timp de două săptămâni și toată lumea merge în concediu,. Nu mai sunt astfel forțat să lucrez și pot să fac acest lux, ca în agricultură să fac concediu cu tot personalul. Noile utilaje care le deținem permit o afânare a solului la adâncime de până la 15-20 cm, fără a întoarce brazda, fără a da posibilitatea naturii să uște pământul și să scoată apa din sol. Practic organele active care o face această afânare de 15-20 cm, în prealabil discurile fac o mărunțire, după aceea vine acest organ activ care și o formă foarte interesantă, mișcă interior solul dar nu-l întoarce, iar în spate vine încă un rând de discuri care iar mărunțește pământul, iar la final îl tasează cu roțile de cauciuc care sunt în spate. Aceste roți au practic rolul de a așeza și de a sparge bulgării de pământ. Pământul rămâne afânat pe profunzime, frezat, iar o lună li jumătate, la finele lui august, începutul lui septembrie, când e semănatul la rapiță, vom intra cu un alt utilaj, cu care facem patul germinativ, și semănăm.Până acum, fiind atâta vegetație, covorul de paie rămas în urma recoltatului trebuia să-l întorc sub brazdă, să-l ar. Cum l-am arat automat am pierdut apa din sol, și ceea ce este cel mai necesar pentru plante se pierde. Cu acest utilaj pe care-l avem nu reușesc să rețin toată apa în sol, dar reduc față de arătură cel puțin 60-70 % pierderea de apă. De aceea acest utilaj este atât de important și valoros pentru noi”, afirmă Kosa.

Venitul, în creștere cu 19 %

Anul agricol 2015 aduce semne bune, nu atât producției cât prețului, peste cel de anul trecut. „Ce ne avantajează în acest an sunt prețurile la recoltat care, față de anul trecut sunt mult mai bune. De exemplul la grâu era 0,50 lei la recoltat, iar acum prețul de de 0,75. La rapiță anul trecut a fost un preț 1,1-1,2 lei, iar anul acesta prețul a fost de 1,6 lei pe kilogram. Sunt diferențe foarte mari de preț. La rapiță producția din acest an a fost mai mică, dar compensează prețul, mult mai bun în acest an. Venitul realizat pe hectar față de anul trecut este mai mare cu 10 %, spune administratorul Kondagro.

Politica pașilor mărunți

„Dorim și mai mult, cu asta trăim, să fie tot mai bine, dar trebuie să avem și răbdare. Toate la timpul lor, suntem adepții politicii pașilor mărunți, nu ne hazardăm deoarece agricultura oscilează. Au fost perioade foarte grele, și înainte de 89, și după. În 2006 când am început această afacere toată lumea fugea de agricultură, au rezistat doar cei care au avut credință în această activitate. Acum agricultura a devenit un trend, în sensul că toată lumea vrea să facă. Mai bine, mai rău. Adevărat e că și mulți cedează. În prezent sunt exploatații puternice, care adoptă tehnice și care au rezultate financiare deosebite. Categoric există cazuri fericite în care se face profit din agricultură. Aici, ca în orice business trebuie să-ți faci foarte bine calculele pentru a avea reușite. Trebuie să ai o viziune pe termen mediu și lung. Degeaba îți cumperi un utilaj de sute de mii de euro dacă nu reușești să faci profitul care să-ți acopere cheltuiala. Noi am făcut niște eforturi extraordinar de mari, să cumperi mașină de recoltat sfeclă , când am avut 50 de hectare, noi aveam deja o viziune pentru viitor. Ne gândeam că mergem înainte, tot timpul gândirea a fost pentru viitor. Rezultate în agricultură are doar acela care ține pasul cu noua tehnologie, cu imputuri noi, cu utilaje noi. Dacă nu evoluezi, lucru care lșe spun și colegilor, atunci nu poți obține rezultate”, spune Kosa.

Reinvestirea profitului

Viitorul sună bine, doar pentru cei care se îngrijesc de acest, lucru dovedit din plin de cei de la Kodagro. „Anul trecut am reinvestit 1.300.000 lei din profitul realizat. Categoric, în fiecare an o parte din profit este reinvestit. Pe lângă acest aspect, căutăm soluâiile cele mai eficiente pentru eficientizarea producției Obiectul muncii rămâne la fiecare același, nu mai poți să te extinzi deoarece pământul nu e precum latexul. Pe viitor cred că tot pământul va fi lucrat. Eu ca să mai pot evolua, ori cumpăr pământ de la cei care renunță la agricultură, sau ne axăm pe niște suprafețe care erau ultima speță a agriculturii, dealuri și alte locații, unde nu s-a lucrat deoarece era foarte costisitor. Acum începem deja să lucrăm, să luam terenuri cu stagnări de apă, să le desecăm, versanții cu eroziuni să-i îndreptăm.Eu așa văd, că avem viitor, să ne apropiem ca cei din vest unde tot pământul este exploatat.În acest an peste 20 de hectare am reușit să le readuc în circuitul agricol. Dacă eu reușesc în fiecare an să reintroduc 15-20 de hectare, aici mă refer la propria exploatație, în perspectivă putem vorbi de un plus de producție și venit”, a concluzionat Kosa Gyula.