Sandoz Pharma Services, sub lupa DNA în dosarul citostaticelor

Ancheta demarată de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) pe plan naţional marţi, 28 iulie, cu privire la corupţia din domeniul farmaceutic vizează 11 firme importante, printre care şi Sandoz Pharma Services SRL Bucureşti, societate care alături de Sandoz SRL Târgu-Mureş se află în portofoliul companiilor elveţiene Novartis Pharma AG şi Novartis AG. Pe aceaşi listă neagră a procurorilor DNA se mai află şi companiile Roche România SRL, Actavis SRL, Pfizer România SRL, Teva Pharmaceuticals România SRL, Novartis Pharma Services SRL, Alvogen România SRL, GlaxoSmithKline România SRL, Egis International, Romastru Trading şi Glenmark Pharmaceuticals SRL.

Delimitare de Bucureşti

Contactată de Zi de Zi, Camelia Florea, directoarea generală a Sandoz SRL Târgu-Mureş, a negat implicarea companiei din Târgu-Mureş în scandalul medicamentelor oncologice şi a precizat că singura legătură dintre Sandoz SRL Târgu-Mureş şi Sandoz Pharma Services SRL Bucureşti este acţionariatul elveţian. “Singura legătură cu firma Sandoz Pharma Services e că avem acelaşi acţionariat. Noi producem antibiotice pentru 60 de ţări, de pe toate continentele. Nu avem nicio legătură cu ceea ce se întâmplă acum”, a declarat Camelia Florea.

Percheziţii în 61 de locaţii

Potrivit unui comunicat remis de Biroul de presă al DNA, procurori din cadrul DNA, Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracţiuni de corupție şi asimilate celor de corupţie, comise în perioada 2012 – 2015. „În cursul zilei de 28 iulie 2015, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 61 de locații situate în municipiul Bucureşti şi județele Ilfov, Sibiu, Mureş, Sălaj, Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Timiş, reprezentând sediile unor societăți comerciale şi domiciliile unor persoane fizice. În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații și din partea Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei. Raportat la actele procedurale efectuate în prezenta cauză, precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii suplimentare”, se arată în comunicat.

Inspector al DSP Mureş, implicat în scandal?

Conform surselor, printre persoanele cercetate se numără şi un inspector al Direcţiei de Sănătate Publică Mureş. „Sursele judiciare arată că ar fi implicați șefi de clinici și secții de oncologie, medici specialiști oncologi, coordonatori și responsabili ai Programului Național de Sănătate – subprogramul oncologie, precum și un președinte al Comisiei de oncologie, un inspector la DSP Mureș, care controlează farmacii, și peste zece reprezentanți zonali ai firmelor de medicamente. Unii dintre medicii implicați fac parte din comisiile de achiziții de medicamente organizate la nivelul spitalelor și ar fi pretins și primit foloase sau furnizorii le ofereau avantaje”, se arată într-o ştire făcută publică pe site-ul agenţiei Agerpres.

Mita mascată, condamnată de Florin Buicu

Preşedintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaţilor, deputatul mureşean Florin Buicu, a făcut un comentariu pe marginea acestui subiect, fiind de părere că sprijinirea cercetărilor medicale de către companii farmaceutice este de condamnat doar dacă în spatele practicilor care au ca obiectiv cercetarea medicală se află mite mascate. “Asemenea practici în care companii farmaceutice sprijină cercetarea medicală există peste tot în lume. Adică se creează grupuri de lucru ce fac parte din studii clinice care pentru a desfășura studiul trebuie sa învețe designul studiului, criterii de includere sau excludere, etc. Aceste studii au rolul de a aduce informații noi despre un medicament fie prin lărgirea indicațiilor, indicații noi, sau introducerea pe piaţă de noi produse. Este pe de altă parte o modalitate de finanțare a cercetării medicale. Fără a cunoaște cazul respectiv, dacă ne limităm doar la aceste elemente, multiplicarea finanțărilor în cercetarea medicală este benefică atât pentru profesioniștii din sănătate dar şi pentru pacienți. Dacă este vorba despre o mită mascată lucrurile se schimbă, şi poate că sunt de condamnat, deși şi aceste practici sunt valabile în toată lumea, unde veniturile personalului medical sunt mult mai mari decât în România, capabile să acopere şi nevoia de pregătire continuă dar şi alte nevoi”, a declarant, pentru cotidianul Zi de Zi, deputatul social-democrat Florin Buicu.

Soluţii pentru sprijinirea cercetării medicale

De asemenea, preşedintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaţilor a subliniat că autorităţile centrale trebuie să găsească soluţii reale pentru sprijinirea activităţii de cercetare medicală, dar şi pentru creşterea veniturilor personalului medical. “Aceste practici – repet – trebuie condamnate, dar pe de altă parte este nevoie de a găsi soluții corecte pentru creşterea veniturilor personalului din sănătate, pentru finanțarea corectă a cercetării medicale, pentru recunoașterea socială a profesiei medicale. Toate aceste măsuri vor avea rolul de a limita exodul medicilor, de a oferi pacienţilor personalul necesar pentru asigurarea serviciilor de sănătate. Dacă în 2011 aveam în sistemul public din România, adică în spitalele publice 20.500 de medici, după tăierea salariilor făcută de guvernul Boc, în 2013 au mai rămas 14.500 de medici, iar în 2015, deși scăderea numărului a fost oprită, au mai rămas doar 13.521 de medici”, a punctat deputatul Florin Buicu.

Prescripţiile pentru oncologie, în creştere

În acelaşi context, al anchetei DNA privind corupţia din domeniul farmaceutic, Rodica Biro, director general adjunct al Casei de Asigurări de Sănătate (CAS) Mureş, a afirmat, pentru Agerpres, că la nivelul judeţului Mureş a crescut mult prescripţia pentru oncologie în anul 2014 şi în 2015. „Poate că ar fi mult mai util – şi CAS se străduieşte de zece ani cel puţin – să realizeze acel registru al bolnavilor de cancer, al bolnavilor oncologici, pe tipuri de oncologie şi de specialitate şi care ne-ar putea ajuta în sensul că totdeauna vom avea ca referinţă numărul pacienţilor. La nivelul judeţului Mureş, a crescut mult prescripţia pentru oncologie în anul trecut şi anul acesta. Deci ea creşte, dar dacă am avea acest registru unic de evidenţă a bolnavilor oncologici, am putea să vedem dacă rezultatul acestor creşteri este doar pentru că creşte prescripţia pe medicamentul scump sau datorită faptului că avem intrări mai mari decât ieşirile din program”, a subliniat Rodica Biro. Totodată, reprezentanta CAS a precizat că instituţia analizează trimestrial programele naţionale şi s-ar părea că apariţia pe piaţă a unor medicamente a prelungit mult viaţa unor persoane diagnosticate cu tumori grave. „Din punctul nostru de vedere, ei (medicii – n.r.) sunt obligaţi în prescriere să respecte protocoalele terapeutice care sunt foarte clare. Acest protocol noi considerăm că nu poate să fie încălcat. De asemenea, prescrierea se face pe denumirea internaţională a medicamentului, dacă ne referim la partea de tratament în ambulatoriul de specialitate. Adică medicul nu prescrie un medicament anume, ci prescrie grupa, denumirea comună internaţională a medicamentului, nu denumirea comercială. S-a optat pentru aceasta tocmai pentru a evita orice tendinţă a unui medic de a transforma prescrierea într-o susţinere a unui medicament sau a unui producător”, a subliniat Rodica Biro.