Share

Home / Administratie / Proiecte pentru judeţul Mureş în Master Planul de Transport al României

Proiecte pentru judeţul Mureş în Master Planul de Transport al României

mo 1Cotidianul Zi de Zi vă prezintă, în exclusivitate, proiectele de infrastructură care au legătură directă cu judeţul Mureş, incluse în Master Planul General de Transport al României, document aprobat recent de Comisia Europeană şi care are ca orizont de timp perioada 2014-2020.

Coridorul 5 de infrastructură rutieră, prin Mureş

Un capitol important al Master Planului General de Transport al României, document făcut public pe site-ul Ministerului de Transport, www.mt.gov.ro, îl constituie transportul rutier, domeniu în care municipiul Târgu-Mureş şi staţiunea Sovata sunt incluse într-unul din cele cinci coridoare cheie la nivel naţional (Coridorul 5 – Regiunea NE (Moldova) – Granița de Vest a Românei – OR5), care stau la baza identificării proiectelor din sectorul rutier. “Coridorul 5 constituie legătura Moldovei cu Transilvania și Europa peste Carpații Orientali. Reprezinta conexiunea est-vest a României și se racordează la sectoare de autostradă construite deja sau aflate în diverse faze de implementare. Conectează centre economice importante din Moldova (Iași, Pașcani, Bacău, Suceava) cu cele din Transilvania (Târgu-Mureș, Cluj-Napoca, Zalău, Oradea) și mai departe, prin vama Borș, cu rețeaua de autostrăzi europeană. De asemenea se suprapune prinicpalei axe de legătură a Republicii Moldova cu Europa (stat care a semnat cu Uniunea Europeană în anul 2014, Acordul de comerț liber Republica Moldova – Uniunea Europeană). Coridorul se desfășoară intersectând mai multe unități de relief caracteristice: Valea Prutului și Podișul Moldovei între Ungheni și Târgu Neamț, Carpații Meridionali (grupa centrală) între Târgu Neamț și Sovata, Depresiunea Colinară a Transilvaniei între Sovata și Turda, compartimentul Nordic al Munților Apuseni între Turda și Suplacu de Barcău, Dealurile și Câmpia de Vest între Suplacu de Barcău și Borș. Riscuri geologice și geomorfologice: Sectoarele dificile pentru implementarea proiectelor de infrastructură rutieră sunt identificate între Târgu Neamț și Sovata dar și între Nădășelu și Suplacul de Barcau. Sectoare dificile se pot identifica și în sectoarele deluroase prin prezența alunecărilor de teren. În anul 2015, din lungimea de 596,1 kilometri a coridorului, aproximativ 52 kilometri sunt operabili prin utilizarea autostrăzii A3 dintre Câmpia Turzii și Gilau (ceea ce reprezinta 8%), 56 kilometri sunt în implementare (Gilau – Nădășelu și Câmpia Turzii – Ogra – Târgu-Mureș) iar restul de 487,6 kilometri se află în stadiul de proiectare. Trebuie subliniat că sectorul de autostradă dintre Suplacu de Barcău (localitatea Ip) și Borș este construit în proporție de peste 60% și se află în procedura de relicitare a construcției. Costul estimat al investiției pentru punerea completă în exploatare a acestui coridor este de aproximativ 5.743,5 milioane euro fără TVA la nivelul costurilor din anul 2015”, se arată în document.

mp drum

Autostrada Târgu-Mureş – Târgu Neamţ, prioritatea 8 din 11

De asemenea, cele două localităţi mureşene sunt incluse şi în traseul viitoarei Autostrăzi Târgu-Mureş – Târgu Neamţ, aflată pe locul 8 în funcţie de prioritate, din 11 proiecte, a cărei lungime va fi de 183,3 kilometri, care are o valoare estimată de 2,94 miliarde euro, fără TVA, şi care va fi împărţită în trei secţiuni: Târgu-Mureş – Sovata (48,3 kilometri lungime, cost estimat de 442,78 milioane euro, fără TVA), Sovata – Ditrău (47,9 kilometri lungime, cost estimat de 773,17 milioane euro, fără TVA) şi Ditrău – Târgu-Neamţ (87,6 kilometri lungime, cost estimat de 1,72 miliarde euro, fără TVA).

Două drumuri Trans Regio

În ceea ce priveşte drumurile Trans Regio, judeţul Mureş va avea două asemenea căi de comunicaţie: Braşov – Sighişoara – Târgu-Mureş (161 kilometri lungime, cost estimat de 102,1 milioane euro, fără TVA, locul 10 pe lista priorităţilor, din 24 de proiecte, sursele de finanţare prevăzute fiind următoarele: 73,51 milioane euro din împrumuturi, 21,44 milioane euro din fonduri structurale şi 7,15 milioane euro de la bugetul de stat) şi Sărăţel – Târgu-Mureş (78 kilometri lungime, cost estimat de 44 milioane euro, fără TVA, locul 15 pe lista priorităţilor, din 24 de proiecte, sursele de finanţare prevăzute fiind următoarele: 31,68 milioane euro din împrumuturi, 9,24 milioane euro din fonduri structurale şi 3,08 milioane euro de la bugetul de stat).

Variantă de ocolire pentru Sighişoara

Probabil cea mai bună veste pentru sighişoreni o constituie includerea municipiului Sighişoara pe locul 8 pe lista de 14 proiecte pentru variante de ocolire, proiectul fiind estimat a avea 13 kilometri şi un cost de 31,2 milioane euro, fără TVA, sursele de finanţare prevăzute fiind următoarele: 22,46 milioane euro din împrumuturi, 6,55 milioane euro din fonduri structurale şi 2,18 milioane euro de la bugetul de stat.

Autostradă spre Târgu-Mureş şi centură de ocolire

Tot în capitolul de infrastructură rutieră se regăseşte un subcapitol al proiectelor demarate, unde judeţul Mureş este prezent cu două proiecte, ambele finanţate din Fondul de Coeziune: Autostrada Câmpia Turzii – Târgu-Mureş (demarată în 2015 şi prevăzută să fie finalizată în 2017, cost estimat de 224,94 milioane euro, fără TVA, din care 1,85 miliarde euro din fonduri structurale, 617,94 milioane euro de la bugetul de stat şi 470,81 milioane euro din împrumuturi) şi centura de ocolire a municipiului Târgu-Mureş (demarată în 2015 şi prevăzută să fie finalizată în 2016, cost estimat de 23,29 milioane euro, fără TVA).

mp cfr

Judeţul Mureş, tranzitat de două reţele feroviare importante

Un alt capitol de interes al Master Planului General de Transport al României îl constituie transportul feroviar, unde judeţul Mureş este inclus în reţeaua TEN-T Core graţiei rutei Bucureşti – Braşov – Sighişoara – Teiuş – Simeria – Arad – Curtici. “Căile ferate de pe rețeaua TEN-T Core facilitează conectivitatea feroviară internațională și națională pe teritoriul României și definește principale rute feroviare în lungul cărora au fost modernizate sau sunt în curs de modernizare căile ferate. Acestea vor fi modernizate conform standardelor și normelor europene, TSI, cu unele derogări de la acestea pentru scurte sectoare de cale cu probleme geologice sau geomorfologice. Totodată, pentru a atrage fluxuri noi de călători și marfă, în lungul acestora vor fi introduse servicii feroviare moderne – achiziție de material rulant nou, sisteme de informare dinamică în timp real, autocare pentru transportarea călătorilor la și de la gări. De asemenea, conectează între ele cele mai mari centre urbane ale Românie cu potențial socio-economic ridicat, asigurând și legătura feroviară a acestora cu rețeaua feroviară europeană și deci conectivitatea cu alte centre urbane din Europa”, se menţionează în document.

Totodată, ruta Războieni – Târgu-Mureş – Deda este inclusă în reţeaua de căi ferate intermagistrale, altele decât cele de pe reţeaua TEN-T, care “asigură legătua între coridoarele TEN-T și magistralele feroviare naționale” şi “conectează centre urbane și centre economice importante din România”.

Proiect de 1,3 miliarde euro în zona Sighişoarei

Cel mai important proiect de infrastructură feroviară pentru judeţul Mureş este cel al reabilitării rutei Bucureşti – Braşov – Sighişoara – Simeria – Arad – Curtici, care are două sectoare ce tranzitează judeţul Mureş: Braşov – Sighişoara (lungime de 128 kilometri, cost estimat de 716 milioane euro, fără TVA) şi Sighişoara – Simeria (lungime de 167 kilometri, cost estimat de 668 milioane euro, fără TVA). Sursa de finantare dorită de autorii Master Planului sunt fondurile de coeziune, iar începând cu anul 2020 autorităţile prognozează o creştere a traficului de mărfuri cu 60% pe sectorul Braşov – Sighişoara.

Căi ferate de interes turistic

Din Master Planul General de Transport al României nu lipsesc proiectele de infrastructură feroviară de interes economic şi turistic. Unul dintre acestea este intitulat “Calea ferată turistică “Linia Nirajului” Târgu-Mureș – Băile Sovata – tip “mocaniță”, are lungimea de 74 kilometri şi conectează zona turistică Mureş cu staţiunea Sovata, în lungul unei văi pitoreşti. Calea ferată are ecartament îngust, tip “mocăniţă”, şi traversează sate tradiţionale transilvane cu arhitectură unică, zona fiind considerată ca fiind “etnofolclorică importantă”. Proiectul este estimat la suma de 118,4 milioane euro, fără TVA (66,3 milioane euro, fără TVA, din fonduri structurale şi 52,1 milioane euro, fără TVA, din bugetul de stat) şi este prevăzut a fi realizat în termen de doi ani, în prezent, calea ferată respectivă aflându-se în conservare

Un alt proiect feroviar cu implicaţii turistice vizează “Linia Vinului”, pe traseul Luduș – Sărmăşel – Lechința – Măgheruș Şieu, cale ferată în exploatare, simplă şi neelectrificată, în lungime de 94 de kilometri, care conectează zona turistică Mureş de zona turistică Maramureş. Proiectul este estimat la valoarea de 150,5 milioane euro, fără TVA (84,22 milioane euro, fără TVA, din fonduri structurale şi 66,18 milioane euro, fără TVA, din bugetul de stat) şi are durata de execuţie de doi ani. “Părțile implicate au identificat un număr de linii care ar putea îndeplini o funcție de turism dar care nu apar pe rețeaua primară propusă. Spre exemplu Oravița – Anina, Caransebeș – Hațeg, Sibiu – Agnita, Turda – Abrud, Luduș – Magheruș și Târgu-Mureș – Sovata Băi, ar putea fi păstrate ca rute secundare, în administrarea autorităților locale, în funcție de rezultatele unei evaluări mai detaliate cu privire la potențialul turistic al acestora”, se arată în document.

mp aero

14,1 milioane lei pentru Aeroportul “Transilvania”

Al treilea capitol de interes pentru judeţul Mureş este cel referitor la transporturile aeriene. Potrivit Master Planului General de Transport al României, Aeroportul Internaţional “Transilvania” Târgu-Mureş va beneficia de investiţii de 14,11 milioane euro în infrastructura aeroportuară.

Conform documentului, proiectul de modernizare a Aeroportului din Târgu-Mureș are ca scop asigurarea infrastructurii necesare și a facilităților operaționale capabile să satisfacă nivelul cererii de servicii

din 2020 și 2025. “Sinteza intervenției propuse pentru aeroport după metodologia din cadrul prezentului capitol este prezentată mai jos: realizarea/extinderea terminalului de pasageri cu o suprafață de minim 8.130 metri pătraţi, reabilitarea și extinderea platformei de staționare cu minim 7.110 metri pătraţi, modernizarea pistei de decolare aterizare la 2.200 metri lungime, 45metri lățime și PCN 45, asigurarea compatibilității noilor investiții cu căile de rulare și platforma de staționare, asigurarea infrastructurii, echipamentelor și utilajelor de asistență a navigației, Securitate și siguranță conform standardelor Master Planului General de Transport, asigurarea conectivității aeroportului conform cerințelor Master Planului General de Transport”, se arată în Master Planul General de Transport al României.

La capitolul dedicat Aeroportului “Transilvania” sunt amintite şi două probleme identificate, respectiv “capacitatea insuficientă a platformei până în 2020” şi faptul că “pe timp de iarnă un număr semnificativ de curse aeriene au fost anulate sau nu au putut ateriza din cauza infrastructurii inadecvate condițiilor de iarnă”, iar pe lista achiziţiilor de echipamente se află o autospecială PSI (450.000 euro), o multifuncţională de deszăpezire (750.000 euro), un degivror aeronavă (350.000 euro), o autofreză zăpadă (150.000 euro), o ambulanţă (110.000 euro), o multifuncţională de întreţinere (250.000 euro) şi un echipament skidometru (50.000 euro).

Aeroport regional la Târgu-Mureş?

Autorii Master Planului General de Transport al României au încadrat aeroporturile din reţeaua naţională în cinci categorii, astfel: Bucureşti Otopeni – în categoria aeroporturilor majore internaţionale, Constanţa – în categoria aeroporturilor strategice internaţionale, Cluj Napoca, Craiova, Iaşi, Timişoara – în categoria aeroporturilor internaţionale, Bacău, Baia Mare, Braşov, Oradea, Sibiu, Suceava, Târgu-Mureş, Tulcea – în categoria aeroporturilor regionale şi Arad, Satu Mare – în categoria aeroporturilor regionale mici.

Rămâne de văzut dacă această viitoare clasificare a aeroporturilor din România va aduce sau nu după sine modificarea denumirii aeroportului din Târgu-Mureş, care în prezent se numeşte Aeroportul Internaţional “Transilvania”.

Investiţii în infrastructura aeroportuară

Denumire aeroport             Investiţie               Călători 2014       Prognoză 2015

Bucureşti Otopeni       668.900.000 euro          8.295.303             7.948.991

Cluj Napoca                  131.143.000 euro             1.179.400             1.094.941

Timişoara                       111.573.000 euro             734.568               1.472.425

Iaşi                                   93.525.200 euro              273.047                144.429

Craiova                           69.650.000 euro              138.886                403.123

Bacău                              68.399.000 euro              313.480                976.046

Sibiu                                 66.645.600 euro             216.126               1.238.759

Bucureşti Băneasa         35.198.000 euro                4.690                      –

Constanţa                       30.300.000 euro              154.320                  932.976

Târgu-Mureş            14.110.000 euro          343.448               563.309

Suceava                            10.473.000 euro               19.971                      58.422

Oradea                            10.090.000 euro              36.464                         2.357

Baia Mare                         6.710.000 euro              21.562                          7.104

Tulcea                               6.110.000 euro                  1.221                       48.014

Satu Mare                       4.560.000 euro                12.816                       24.810

Total                         1.327.386.800 euro         11.745.302

(Sursa: Master Planul General de Transport al României 2014-2020)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Share

0 comentarii

  1. “Autostrada Câmpia Turzii – Târgu-Mureş (demarată în 2015 şi prevăzută să fie finalizată în 2017, cost estimat de 224,94 milioane euro, fără TVA, din care 1,85 miliarde euro din fonduri structurale, 617,94 milioane euro de la bugetul de stat şi 470,81 milioane euro din împrumuturi)”

    sumele de la costuri nu fac sens…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Programul de lucru de la ghişeul “Permise şi certificate de înmatriculare”

Biroul de presă al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Mureş informează că vineri, 16 august, programul …

Share
Share