Share

Home / Turism in Mures / Cetatea Medievală, „pentagonul” de apărare al Târgu-Mureşului

Cetatea Medievală, „pentagonul” de apărare al Târgu-Mureşului

A cetatea medievalaConstruită în urmă cu patru secole pe locul altei fortificaţii ridicate în 1492 care a aparținut voievodului Transilvaniei, Báthori István, Cetatea Medievală din Târgu-Mureş se întinde pe o suprafaţă de 4,3 hectare şi are o formă pentagonală, cu şapte bastioane unite prin ziduri.

De la catolicism la calvinism

Povestea ridicării Cetăţii Medievale a fost relatată de Soós Zoltan, directorul Muzeului Judeţean Mureş. „După reforma religioasă, fosta Mănăstire Franciscană care este şi fortificată la această dată, dintr-o dată devine în acea perioadă de instabilitate un punct important în viaţa oraşului, având în vedere că aici se puteau depozita bunuri şi documente. Evident, această biserica preia rolul de a deveni biserica principală a oraşului, iar biserica parohială medievală este abandonată. La Târgu-Mureş nu mai rămân deloc catolici, sau e vorba de câteva persoane care rămân la credinţa romano-catolică, oraşul devine un oraş de rit calvin şi cea mai mare biserică fiind fosta biserică a Mănăstirii Franciscane, e preluată de Biserica Calvină, iar din 1557 în edificiul respectiv, pe baza hotărârii Dietei Transilvane, se înfiinţează prima şcoală a oraşului. Această şcoală funcţionează până în 1947, la Naţionalizare, fiind vorba de clădirea pe care o cunoaştem sub denumirea de Liceul „Bolyai”, a explicat Soós Zoltan.

B cetatea medievala

Oraşul, trecut prin foc şi sabie de armata lui Basta

Potrivit directorului Muzeului Judeţean Mureş, clădirea mănăstirii este donată către cetăţeni şi părţi ale edificiului sunt folosite ca şi apartamente de nobili mici. Totodată, la începutul anilor 1600, oraşul trece printr-o încercare extrem de dificilă. „În 1601, Principatul Ardelean în frunte cu Andrei Báthori vrea să iasă din coaliţia creştină, ceea ce duce la tăierea legăturilor între Ţara Românească şi Imperiul Habsburgic. Având în vedere acest pericol, Imperiul Habsburgic în înţelegere cu Mihai Viteazul atacă Principatul Transilvan ca să îl readucă în această coaliţie creştină. Cu ocazia acestei campanii militare, în 1601, ajunge la Târgu-Mureş armata lui George Basta care asediază, incendiază şi distruge oraşul. Evident, în primul rând este pedepsită populaţia calvină pentru că a sprijinit mişcarea anti-habsburgică”, a menţionat istoricul de la Muzeul Judeţean Mureş.

Bastioanele, construite între 1604 – 1654

Atacatorii vor incendia şi distruge în mare parte Biserica şi mănăstirea, iar în 1602 orăşenii care revin la Târgu-Mureş reîncep consolidarea cetăţuii, astfel încât oraşul să aibă iar un punct de apărare unde cetăţenii să se poată refugia. „Din surse scrise ştim că judele oraşului de atunci a fost Nagy Szabo Ferencz, care are şi o cronică în care descrie foarte frumos evenimentele. Astfel, el descrie că în 1603 fosta fortificaţie a mănăstirii este readusă într-o formă care oferă protecţie şi din 1604 pornesc construcţiile noi, atunci e terminat primul bastion care se numeşte Bastionul Nou în perioada respectivă şi care astăzi se poate identifica drept Bastionul Mic, la nord-vest de Biserica din Cetate. După 1604, efectiv oraşul încă suferă de pe urma asediului lui George Basta, şi treptat se obţine sprijinul principelui Bocskai Istvan şi apoi al lui Gabriel Báthori, pentru construcţia zidurilor oraşului. Principatul în sine nu poate sprijini financiar construcţia de fortificaţii, dar sprijină oraşul în scutirea de taxe. Sunt ani consecutivi când principele nu cere taxa de la oraş, ca oraşul să poată construi aceste ziduri de protecţie. Aşadar, în 1613 se finalizează Bastionul Porţii şi zidurile care leagă cele două bastioane şi treptat începe lucrul la celelalte structuri de fortificaţii. În 1620 se va construi Bastionul Tăbăcarilor, dinspre Piaţa Bernady, şi în 1629 este finalizat Bastionul Cojocarilor, zis şi Bastionul Blănarilor, iar în 1633 este finalizat Bastionul Dogarilor, aflat în direcţia către Universitatea „Petru Maior, colţul sud-estic. În 1638 se finalizează Bastionul Croitorilor care este cel mai mare bastion al cetăţii, în partea de nord-vest, iar ultimul bastion, denumit Bastionul Măcelarilor, este finalizat în 1654. Ultimele consemnări despre construcţia zidurilor sunt din 1656”, a arătat Soós Zoltan.

C cetatea medievala

Prima Constituţie, în 1604

Directorul Muzeului Judeţean Mureş a subliniat că motivul acestor construcţii este nu numai fortificarea în sine, ci faptul că Târgu-Mureş dorea să devină oraş liber regal, cu drepturile care se cuvin: să aibă jude propriu, să plătească taxa într-o singură sumă, să aibă dreptul de oprire a mărfii şi multe alte privilegii. „În 1616, se obţine aşadar titlul de oraş liber regal, cu angajamentul că va fi finalizată construcţia zidurilor de apărare. Pe lângă dreptul de a fi oraş liber regal, Târgu-Mureş a primit şi dreptul de a avea propria Constituţie, din 1604, an din care avem primele consemnări ale unor reguli care stabilesc clar cine are dreptul să locuiască în oraş şi în ce condiţii. De asemenea, era şi un jurământ pe care cei care se mutau în oraş şi erau acceptaţi trebuiau să îl depună. Din 1616, se mai face o diferenţiere între oraşul înconjurat de ziduri şi oraşul din afara zidurilor. Astfel, nobilii care trăiau în afara cetăţii au anumite privilegii pe care le puteau păstra, iar în incinta cetăţii toţi cei care vor să aibă o proprietate îşi pierdeau automat respectivele privilegii. În acest jurământ şi nobilii îşi luau angajamentul că în incinta cetăţii nu pot folosi aceste privilegii. În limbaj mai modern, renunţarea la privilegii însemna obligativitatea de a plăti taxe şi de a participa la muncile comune dacă se mutau în cetate. Nobilii aveau însă tradiţia de a nu lua parte la munca fizică aveau dreptul de e răscumpăra această obligaţie”, a afirmat istoricul.

Circa 3.000 de locuitori, în anul 1650

Finanţarea zidurilor cetăţii a fost făcută de breslele oraşului, de aici şi denumirea bastioanelor, care arată care erau breslele cele mai puternice din acea vreme. De asemenea, breslele mai mici avea obligativitatea de a întreţine şi proteja porţiuni din zid în cazul unor asedii dar şi pe timp de pace. „În total, au fost vreo 20 de bresle implicate în construcţia şi întreţinerea cetăţii. În anul 1650 taxele se plăteau per familie şi nu per persoană, iar în documentele vremii sunt menţionate numai capetele de familie, care înseamnă o poartă. Totuşi, sub o poartă puteau locui mai multe familii, mai multe generaţii. Documentele spun de 486 de porţi în oraş care plătesc taxă, ceea ce conform statisticilor din secolul al XVII-lea ar însemna 2.500 – 3.000 de locuitori, deci puteam afirma că Târgu-Mureş era un oraş de mărime mijlocie din Transilvania. Prin comparaţie, la vremea respectivă cele mai mari oraşe erau Braşov, Cluj, Sibiu, cu populaţie între 10.000 şi 15.000 de persoane”, a punctat Soós Zoltan.

D cetatea medievala

De la ruină la reabilitare

În secolele XVIII şi XIX, Cetatea a fost utilizată pe post de garnizoană austriacă, iar la începutul secolului al XX-lea zidurile nu mai sunt întreţinute corespunzător şi se ruinează. „În anii 60, Ministerul Culturii a început un amplu program de restaurare care a salvat efectiv zidurile cetăţii. Pe alocuri, mai existau doar o treime din acestea. Zidul a fost finalizat în 1969, doar zidul nordic a rămas neterminat, se spune că n-a fost inclus în respectivul program de restaurare din lipsa fondurilor. Totuşi, zidul nordic va fi şi el conservat şi parţial reconstruit. În prezent, putem vorbi despre o cetate cu ziduri bine conservate, inclusiv bastioanele”, a menţionat istoricul.

Pe parcursul cercetărilor arheologice, au fost descoperite mai multe case orăşeneşti care erau demolate în secolul al XVII-lea, unele dintre acestea urmând să fie reintroduse în circuitul turistic din Cetatea Medievală. „O altă descoperire importantă este cea dintâi Primărie a oraşului Târgu-Mureş. Clădirea a fost înglobată în Comandamentul Militar care acum e clădirea Muzeului de Istorie şi Arheologie. E foarte interesant să vedem ce însemna o primărie la începutul secolului al XVII-lea, când aceasta a fost construită. Dintre toate clădirile din secolul al XVII-lea, aceasta este singura care s-a păstrat, celelalte sunt demolate, iar în secolele al XVII-lea şi al XIX-lea pe teritoriul Cetăţii se construiesc clădirile care se pot vedea şi azi. După finalizarea restaurărilor, presupunem că două bastioane vor reveni la Muzeu pentru a prezenta istoricul Cetăţii, ce trebuie să ştim despre Cetate, iar al doilea bastion va prezenta breslele care au construit şi întreţinut Cetatea”, a conchis directorul Muzeului Judeţean Mureş.

 

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Începe promovarea turismului mureșean cu Visit Mureș

Membrii asociației Visit Mureș, înființată de Consiliul Județean Mureș, au participat săptămâna trecută la Târgul …

Share
Share