Share

Home / Eveniment / Magistrații nu vor ca instanțele să fie câmp tactic al SRI

Magistrații nu vor ca instanțele să fie câmp tactic al SRI

unnamed

Asociațiile magistraților iau atitudine față de Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii de a le respinge sesizarea privind declarațiile generalului Dumitru Dumbravă, directorul Direcției Juridice din cadrul Serviciului Român de Informații (SRI). Prin această decizie, susțin magistrații, CSM legitimează ca instanțele de judecată să fie câmp tactic pentru SRI.

În 15 iunie, Plenul CSM hotăra în baza raportului nr. 3145/IJ/1904/DIJ/813/DIP/2015 privind apărarea independenţei sistemului judiciar al Inspecției Judiciare din cadrul consiliului să respingă solicitarea Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR) și a Asociaţiei Procurorilor din România (APR). Hotărârea a fost publicată în 9 iulie.
Inspecția Judiciară a fost sesizată la sfârșitul lunii iunie de către reprezentanții magistraților după ce a fost publicat articolul „Dumitru Dumbravă: SRI este unul dintre anticorpii bine dezvoltaţi şi echipaţi pentru însănătoşirea societăţii şi eliminarea corupţiei” pe site-ul juridice.ro, în data de 30 aprilie a anului curent. Directorul Direcției Juridice a declarat că SRI se implică în prevenirea și combaterea corupției recent. „Fenomenul corupţiei, ca ameninţare la adresa securităţii naţionale, a intrat relativ recent în portofoliul SRI. Încercăm să ne convingem că este doar o etapă, determinată de persistenţa acestui fenomen social şi, mai ales, de consecinţele grave pe care le generează, dată fiind amploarea sa deosebită, cu forme variate şi complexe manifestate la toate nivelurile societăţii”, a afirmat acesta pentru juridice.ro. Mai mult, acesta a arătat că implicarea principalului serviciu de informații românesc în cauzele penale, ce vizează prevenirea și combaterea corupției este mai amplă decât la înființarea Parchetului Național Anticorupție, actuala Direcție Națională Anticorupție. „Dacă în urmă cu câţiva ani consideram că ne-am atins obiectivul odată cu sesizarea PNA, de exemplu, dacă ulterior ne retrăgeam din câmpul tactic odată cu sesizarea instanţei prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) că misiunea noastră a fost încheiată, în prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze”.
Acesta a mai susținut, pentru juridice.ro, că SRI acordă sprijin DNA, DIICOT și altor structuri de anchetă, dar „până la a considera că suntem cu ochii pe toţi actorii sistemului judiciar e cale lungă”.

Sesizare respinsă

În Hotărârea Nr. 636, CSM a arătat că generalul Dumitru Dumbravă a făcut „afirmații cu caracter general, fără a se indica date și informații concrete, utilizându-se și termeni tehnici”, motiv pentru care sesizarea asociațiilor profesionale a fost respinsă, considerând că acestea nu au adus atingere independenței sistemului judiciar.
Plenul a mai considerat că „În contextul abordării problemei corupției și combaterii ei ca parte în structura de Strategie de Securitate Națională, stabilirii eradicării corupției instituționale ca obiectiv de securitate națională, definirii corupției ca vulnerabilitate, cu implicații asupra funcționării instituțiilor statului și cu efecte negative asupra vieții cetățeanului, afirmațiile de mai sus pot viza finalitatea activității informativ operative. Aceasta nu poate fi corelată unei faze a procesului judiciar, ci exclusiv imperativelor legate de prevenire și contracarare, ceea ce impune, în unele situații, continuarea investigațiilor de securitate națională și după finalizarea procesului judiciar (pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive), funcție de evoluția și manifestarea riscurilor la adresa valorilor de securitate națională”. CSM a mai consemnat că pe acest fond de generalitate și interpretări, autorii sesizării au arătat că apare suspiciunea implicării SRI în actul de justiție, dincolo de limitele legii, însă magistrații din consiliu au considerat că: „exprimarea generală a unei idei nu poate aduce atingere independenței sistemului judiciar și imparțialității magistraților”.
De asemenea, CSM crede că interviul a fost scos din context și nu s-a ținut cont de circumstanțele în care s-a acordat cu privire la un subiectde interes general – extinderea fenomenului corupției, ca amenințare la adresa securității naționale.
Plenul a mai susținut că pentru SRI reprezintă o obligație legală de a colabora cu organele de urmărire penală, în vederea documentării informative a unor fapte, respectiv de a coopera cu instanțele la solicitarea acestora referitor la transmiterea de date, informații și documente.
CSM a mai arătat că nu are atribuții de control asupra modului în care SRI își îndeplinește atribuțiile, acest rol revenind Parlamentului României și astfel că nu poate aprecia o potențială implicare a acestuia în actul de justiției.
CSM a mai comunicat asociațiilor profesionale faptul că informațiile transmise de SRI sunt clasificate, iar CSM, nefiind emitentul acestora, nu poate cere declasificarea lor, motiv pentru care a respins și cel de-al doilea capăt de cerere al acestora.

Plângere prealabilă a magistraților

Cu toate că este vacanță judecătorească, iar soluția CSM a fost publicată tot în perioada acesteia, cele trei asociații semnatare a sesizării către Inspecția Judiciară, au înaintat prin președinții lor – judecătorii Natalia Roman și Gabriela Baltag, respectiv procurorul Constantin Sima o plângere prealabilă președintelui CSM, judecătorul Marius Tudose, în data de 3 august.
„Asociațiile profesioniste ale judecătorilor și procurorilor din România au trimis o solicitare Consiliului Superior al Magistraturii pe data de 3 august 2015 prin care cer revocarea hotărârii prin care acesta a decis că declarațiile generalului SRI Dumitru Dumbravă – potrivit căruia instanțele de judecată sunt “câmp tactic” pentru acest serviciu secret – nu au afectat independența justiției”, au arătat semnatarii în sesizarea remisă CSM.
Mai mult, aceștia consideră că hotărârea Consiliului „este nelegală, în condițiile în care acesta nu și-a motivat în mod real hotărârea, argumentele aduse de către magistrați prin sesizarea inițială fiind ignorate de către Plenul Consiliului, inclusiv sub aspectul prevederilor legale aplicabile. Plenul Consiliului s-a limitat să își însușească raportul Inspecției Judiciare efectuat în acest sens, raport care face o enumerare sterilă a unor principii privind independența justiției, fără a le aplica concret la acest caz. Abordarea Inspecției este vădit subiectivă, preluând argumentele – cel mai probabil – cuprinse în nota secretă trimisă de SRI și ignorând în același timp argumentele punctuale aduse de magistrate”.
Magistrații care au înaintat plângerea au mai susținut că plenul a abordat subiectiv și sub alt aspect sesizarea în condițiile în care „au fost evitate cele critice față de afirmațiile generalului Dumbravă (…) Astfel, raportul Inspecției nu citează “punctul de vedere exprimat ferm şi neechivoc de fostul procuror general al DNA, actualmente judecător în cadrul Curţii Constituţionale (n.a. Daniel Morar), care a declarat că: «o declaraţie a unui reprezentant al SRI-ului că urmăreşte dosarul până la soluţionarea definitivă este de neacceptat şi de neînţeles. Nu au treabă în această zonă»”.
Magistratii și-au mai argumentat plângerea prin faptul că sesizarea din luna iunie nu a vizat sprijinul SRI în lupta anticorupție, „ci faptul că SRI s-ar implica în actul de justiție dincolo de limitele legii”, deoarece serviciul “acordă sprijin” la realizarea unor activități de cercetare penală privind siguranța națională, sprijin care se încheie când dosarul este trimis în instanță”.
Din interviu, scriu magistrații, rezultă o intruziune nepermisă a SRI în procesul judiciar, iar „dacă este permisă păstrarea interesului SRI asupra unui dosar trimis în judecată, CSM avea datoria de a argumenta clar și lămuritor, bazat pe texte legale, în ce constă exact acest interes, cum se manifestă el în concret și care sunt limitele sale. Plenul CSM a înțeles însă să eludeze obligația de a răspunde punctual unor argumente, alegând umplerea golului prin teorii ce nu fac decât să majoreze confuzia, în loc să o lămurească”.
Magistratii au răspuns și constatării CSM că acele afirmații ale generalului SRI au caracter general, susținând că acestea conțin, dimpotrivă, informații cât se poate de concrete, cum ar fi „monitorizarea tuturor judecătorilor care judecă dosare unde s-a implicat SRI, chiar și dacă împotriva acestor judecători nu există plângeri de acte de corupție”.
Semnatarii cred că prin hotărârea CSM va fi afectată grav însăși încrederea în actul de justiție atâta vreme cât „opinia publică nu va mai avea certitudinea că o condamnare sau achitare se face în considerarea strict a probațiunii administrate și a textelor legale aplicabile”.
În final, „magistrații consideră că declarațiile Generalului SRI Dumitru Dumbravă au creat cel puțin aparența unei intruziuni nelegale a SRI în actul de justiție, aparență “suficientă prin ea însăși pentru ca CSM să fi constatat afectarea independenței justiției prin afirmațiile menționate”.
Ce răspuns va avea șeful CSM, rămâne de văzut. Vom reveni.
Ligia VORO

Foto: Judecătorul Natalia Roman, președintele UNJR, unul dintre semnatarii plângerii care argumentează intruziunea SRI în actul de justiție

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Comerțul echitabil și traiul durabil. Ce înseamnă și cum le aplicăm la Târgu Mureș?

Miercuri, 11 septembrie, un grup de oameni interesați de îmbunătățirea lumii înconjurătoare s-au strâns la …

Share
Share