FOTO: Viaţa romanilor reînviată la Festivalul de la Călugăreni

Sclavi de toate vârstele şi pentru toate utilizările au putut fi achiziţionaţi de către doritori la preţuri modice la ultima licitaţie de acest gen organizată pe teritoriul judeţului Mureş. Este vorba despre o licitaţie reală şi evocatoare, unul dintre momentele de vârf a celei de a treia ediţii a Festivalului Roman şi Renascentist de la Călugăreni care a avut loc sâmbătă, 8 august. Festivalul a fost organizat de către Muzeul Judeţean Mureş, în parteneriat cu Teatrul Şură din Călugăreni, Primăria Eremitu şi o serie de parteneri externi.

Festivalul început cu invocarea zeităţilor

Târgul de sclavi amintit a fost doar unul dintre zecile de atracţii care au colorat şi de această dată Festivalul. Început în curtea Teatrului Şură cu tradiţionala deja defilare a tuturor participanţilor costumaţi în costume de epocă, atmosfera a cuprins din start toţi vizitatorii. Aceştia au însoţit cortegiul roman şi renascentist până la situl arheologic al castrului roman, care a ocazionat Festivalul. La Călugăreni este un sit arheologic de epocă romană foarte bine păstrat şi conservat, pentru conservarea şi valorificarea căruia se fac eforturi deja de câţiva ani încoace. Situl admirat şi bunăvoinţa tuturor zeităţilor obţinută prin tradiţionala invocare, s-a dat startul la distracţie. Şi nu orice fel de distracţie. Festivalul de la Călugăreni este printre puţinele la care distracţia înseamnă învăţare. Indiferent de vârstă, toţi vizitatorii au putut afla lucruri inedite despre civilizaţia romană, fie încercând pe viu meşteşugurile tradiţionale în zecile de ateliere de lucru amenajate, ascultând prelegeri despre cultura gastronomică a romanilor, fie urmărind în arenă luptele dintre romani şi barbari, sau prezentarea ludus-urilor din Roma Antică ( şcoli de gladiatori).

Şi ca să nu ne îndepărtăm de amintitul târg de sclavi, acesta a fost într-adevăr un moment culminant. Început timid, publicul neavând obişnuinţa de a licita pentru fiinţe vii, primul exponat, un sclav tânăr, probabil gladiator, a fost vândut cu greu, după ce a făcut dovada muşchilor puternici şi a dinţilor sănătoşi. Licitaţia s-a aprins însă când pe scenă a fost scos un grup de tinere dansatoare. Acesta au fost „vândute” pentru suma exorbitantă de 75 de lei. „Pentru 5 minute am fost împărat”, a recunoscut Robert, cel care le-a cumpărat. „Mi-au oferit vin şi fructe şi au dansat un dans superb doar pentru mine”, a povestit împăratul pentru 5 minute.

De la „taberna scriptoria” la atelierul de croitorie

Găzduite de Teatrul Şură, atelierele de lucru au oferit umbră şi relaxare. Şi distracţie educativă, judecând după numărul constant mare de vizitatori dornici să experimenteze meşteşugurile romane. La unul dintre acestea exemplu, vizitatorii au putut urma cursuri de scriere cu stilus pe tăbliţele cerate. Şi învăţăceii nu au lipsit de la şcoala unde au învăţat să imprime scrisul prin gravare cu ajutorul unor instrumente metalice, numite stilus, reproduse după piese originale. La atelierul denumit „Taberna scriptoria” totul a fost cât se poate de autentic. Însoţit desigur de explicaţii, ca dealtfel la toate atelierele asemănătoare. Tăbliţa cerată a fost una dintre cele mai vechi şi cele mai folosite ustensile pentru scris din istoria omenirii, ceara folosită în trecut fiind cea naturală, de albine, care uneori era amestecată cu seu. Şcolarii obosiţi s-au putut delecta pe urmă la atelierul de păpuşi, unde fetiţele au fost cucerite iremediabil, sau la cel de croitorie, unde doritorii au putut chiar să se pozeze purtând articolele vestimentare tipice Romei Antice.

 Oracolul roman a zis doar de bine

Multe dintre ateliere au fost adăpostite de răcoarea livezii, acolo funcţionând ateliere de mozaic antic, de ceramică sau de teracotă. Toate bine aprovizionate cu material didactic. Tesere, bucăţele de gresie, piatră naturală, marmură, granit au fost puse la dispoziţia publicului alături de tehnici diferite pe care publicul a putut să le aplice. La ceramică şi teracotă au fost chiar mulaje speciale după care s-au putut realiza copii prin amprentare. Un fel de joacă, care nu s-a adresat doar copiilor, numai la forumul roman fiind 25 de astfel de ateliere, toate cu partea lor tehnică, explicativă, cu ajutoare, cu îndrumători, cu suport tehnic aidoma obiectelor autentice. Mulţi au acceptat provocarea de a recunoaşte condimentele tradiţionale din epocă, ascunse în săculeţi de pânză sau au dorit să-şi afle, de la oracolul roman, viitorul în dragoste sau şi-au fabricat amulete aducătoare de noroc.

Şi la fel de mulţi au fost cei care, după ce au urmărit prepararea bucatelor romane de către voluntari, le-au şi degustat. Iar demonstraţiile de lupte, susţinute de trupa Legio Septima Gemina Felix Pia pe tot parcursul zilei au umplut în permanenţă Arena. Au fost prezente şi coafurile romane, jocurile de societate din epocă, dar şi arta scrierii renascentiste în Mănăstirea Franciscană, manufactură de hârtie, producţia de rozarii, orfevrărie sau pielărie. Alături de un reuşit concert al celor de la „Flauto Dolce”, care au reunit în Biserica Mănăstirii Franciscane un mare număr de amatori. Festivalul, nu doar un scop în sine

O zi în care s-a putut călători în timp, prin care se doreşte promovarea descoperirilor arheologice de senzaţie din zonă, anume sistemul defensiv roman de pe teritoriul judeţului Mureş, adică castrul de la Călugăreni, aflat între castrele de la Brâncoveneşti şi de la Sărăţeni. “Avantajul acestui loc este că acesta este singurul de acest gen care nu este suprapus de construcţii moderne”, a explicat coordonatorul lucrărilor arheologice, Nicoleta Man. “Este vorba despre castru, termele castrului şi aşezarea care s-a dezvoltat în jurul acestuia, aceste obiective de cercetare fiind cuprinse în cadrul proiectului la care se lucrează în trei echipe. Ne străduim să decopertăm cât mai mult în cât mai scurt timp, astfel încât să reuşim să conservăm şi să restaurăm aceste importante situri arheologice. Aceste obiective sunt foarte importante pentru că pe teritoriul judeţului Mureş nu există nici un alt sit arheologic care să poată fi considerat obiectiv turistic vizitabil pe tot parcursul anului”, a subliniat Nicoleta Man.

Acesta este şi scopul Festivalului, dorit a fi un fel de Zi a Porţilor Deschise ale sitului. Cei de la Muzeul Judeţean au speranţe mari în ce priveşte castrul de la Călugăreni. Aceştia speră ca într-un viitor apropiat să poată accesa fonduri europene. “Cu atât mai mult cu cât în sfârşit am reuşit să rezolvăm şi statutul juridic al terenului. Până acum acesta a fost singurul impediment pentru care nu am putut aplica pentru fonduri europene nerambursabile”, a explicat Man. Arheologii şi-au propus ca în viitorul apropiat castrul şi amplasamentele din vecinătate să fie ridicate la nivelul solului, deasupra cărora să fie realizate construcţii de protecţie. “Astfel obiectivul va putea fi vizitat pe tot parcursul anului, extrem de benefic atât pentru situl care poate fi conservat în cele mai bune condiţii, cât şi pentru cei care îl vor vizita, care vor fi în interior şi vor putea sosi în tot timpul anului”, a precizat arheologul.