Situl roman de la Călugăreni din trecut spre viitor

 A treia ediţie a Festivalului Roman şi Renascentist de la Călugăreni, organizat de Muzeul Judeţean Mureş sâmbătă, 8 august, a însemnat al doilea vernisaj al expoziţiei tematice „2R. Identitate şi cultură”, care a abordat limesul roman, ale cărui vestigii se află la Călugăreni, ca un proiect cultural.

Trasee turistice pentru valorificarea sitului

Expoziţia şi-a propus să conecteze nou cu vechi, trecut şi viitor, cu cooptarea comunităţii locale. Aceasta cuprinde o serie de machete realizate de către studenţi de la Universitatea Tehnică din Budapesta, colaboratori şi voluntari în cadrul proiectului „Limesul roman”, lucrări cu un pronunţat caracter practic. Asta deoarece, după cum au afirmat în repetate rânduri muzeologii, la Călugăreni cercetarea nu se face doar de dragul cercetării. În acest scop tinerii au alcătuit planuri şi machete pentru realizarea, printre altele, la Călugăreni, a unei staţii pentru „mocăniţa” care atinge zona. Aceştia au conceput un punct de belvedere al zonei. Totodată au alcătuit trasee turistice care să includă şi vizitarea unui alt sit de interes, cel de la Sărăţeni.

Toate acestea fiind proiecte cu aplicabilitate practică, a explicat arhitectul Gaull Cicelle, de la Universitatea budapestană. „Toate acestea ar duce la dezvoltarea pe termen lung a localităţii. Dacă într-adevăr se realizează un parc arheologic, atunci turiştii l-ar putea vizita cu acel trenuleţ. Acestea sunt doar nişte planuri, deocamdată, dar punerea lor în practică depinde doar de noi”, a subliniat arhitectul. Pe de altă parte, arheologul Pánczél Szilamér, de la Muzeul Judeţean Mureş, a subliniat complementaritatea patrimoniului mondial reprezentat de descoperirile din epoca romană cu tradiţiile locale. „Credem că doar armonizând cele două se poate pune în valoare o adevărată identitate culturală locală”, a declarat arheologul. Trecutul prinde viaţă

Cu aceeaşi ocazie a fost vernisată şi expoziţia de machete „Romanii văzuţi prin ochii lui Gulliver”, una de tradiţie deja la Festivalul de la Călugăreni. Spre deliciul publicului, aceasta a oferit ocazia vizitatorilor de a arunca o privire aproape indiscretă la viaţa romanilor antici, nu doar a militarilor romani, ci a întregului alai care gravita în jurul acestora. Machetele imitând aşezările romane au fost însufleţite de soldaţi, sclavi, o zi din viaţa aşezării fiind pusă în scenă sub forma unor miniaturi inspirat aşezate pe aleile castrului şi din jurul acestuia. Invitaţii pentru o călătorie în trecut, invitaţii acceptate cu bucurie de un mare număr de vizitatori. O a treia expoziţie a reunit exponatele identificate în urma săpăturilor la sit. S-a dovedit că situl este unul foarte bogat, exponatele fiind rodul a doar trei săptămâni de săpături. S-au descoperit un mare număr de fragmente ceramice, fragmente de articole vestimentare precum şi bijuterii atât pentru femei, cât şi pentru harnaşamentul cailor, semn al unei civilizaţii rafinate.

Acestea alături de însemne ale puterii Imperiului, cătuşe foarte bine păstrate şi conservate, unelte de uz casnic, multe ace de cusut din os, şi desigur monede. Pe una dintre aceste monede expuse la expoziţie sunt perfect vizibile efigia împăratului Marcus Julius Philippus (244 – 249 e.n.), monede emise în 245. Pe partea opusă efigiei împăratului se află personificarea provinciei Dacia. „Provinciile cucerite erau întotdeauna personificate prin figuri feminine”, a explicat arheologul Vass Lóránt. În descrierea acestuia, un simplu cui care a făcut parte din sandalele romane prinde viaţă. La fel şi relatarea despre cărămizile fabricate de soldaţii romani. „Soldaţii romani erau pricepuţi la toate. Când nu se războiau, printre altele construiau. Făceau cărămizi uscate la soare. Peste unele dintre acestea adesea treceau animalele de casă, aşa ni s-au transmis amprentele lăbuţelor unei pisici, peste altele a trecut o capră…”, a povestit arheologul. Sistemul defensiv roman şi implicit aşezarea şi castrul auxiliar de la Călugăreni au potenţial de a fi nominalizate pe lista patrimoniului mondial UNESCO, în cadrul sitului multinaţional „Graniţele Imperiului Roman”.