FOTO : Ceapa de Suseni, brand al judeţului Mureş

O adevărată sărbătoare, ca în familie, într-o familie lărgită, duminică, 23 august, la Suseni. Ziua comunei, dedicată cepei locale, un adevărat brand al zonei. Ca şi Festivalul care îi poartă numele care, la rândul său, îşi doreşte să devină un punct de referinţă în viaţa comunei. Un moment numai bun pentru toţi fiii satului să vină acasă, la origini. La pământul natal.

 De ce un Festival al Cepei?

Ceapa s-a cultivat în Suseni din cele mai vechi timpuri. ”Ceapa în Suseni este adevăratul brand local. Prin ceapă suntem noi renumiţi”, a explicat primarul Mircea Mariş. ”În vechime, ceapa noastră ajungea cu căruţa în pieţele din marile oraşe, chiar şi peste hotare. Asta m-a determinat să aleg o zi dedicată cepei”, a relatat edilul. În prezent, numărul celor care cultivă ceapa s-a împuţinat, dar primarul speră într-o revigorare a acestei culturi tradiţionale zonei. ”Se mai pot vedea cununile împletite de ceapă doar la porţile unde există câte un bătrân. Ei aşa şi-o vindeau, la poartă. Bătrânii satului… Tineretul, mai puţin”, a constatat Mariş.

Asta din mai multe cauze. În primul rând în satul Luieriu, care are 1.000 de suflete, tineretul este mai redus numeric. ”În schimb la Suseni, unde este mai mult tineret, se simte apropierea oraşului”, a precizat primarul comunei. Astfel agricultura a ajuns să fie uşor neglijată. Se fac eforturi însă pentru revigorarea tradiţiilor zonei, între aceste eforturi încadrându-se şi acest Festival. ”Cândva zona era integral cultivată cu legume. Aici era patria legumiculturii. Eu vreau să ridic ceapa de Suseni acolo unde a fost ea cândva”, a subliniat primarul. Cum este ceapa de Suseni? ”Este o frumuseţe în sine. Roşie şi frumoasă, împletită cu măiestrie în cunune. Ceapa este ca sarea în bucate. Merge cu orice mâncare”, m-a lămurit artistul, păstrătorul de tradiţii şi conducătorul artistic al Festivalului, Andrei Romanică.

Repere culturale ale satului mureşean

Deşi un bun prilej pentru toţi fiii satului de a îmbrăţişa din nou meleagurile natale, scopurile Festivalului sunt mai multe. Dincolo de revigorarea agriculturii zonei, evenimentul este dorit de către Consiliul Local al comunei să crească într-un adevărat reper al tradiţiilor mureşene. Iar asta s-a văzut şi pe scena pe care au evoluat cu ce are satul mureşean mai bun în materie de folclor şi tradiţii. De la ansambluri locale, cei mai frumoşi copii ai zonei, şi până la artiştii consacraţi, Ovidiu Furnea, Dorina Oprea, Narcisa Ţogorean sau Nelu Şopterean, cei mai buni rapsozi mureşeni au evoluat în aplauzele publicului.

Şi spre admiraţia tuturor, ansamblul de amatori ”Vatra Luieriului”. Acest ansamblu are deja o faimă în creştere, datorită ”scodolirii”, cum spun localnicii, în lada de zestre a tradiţiilor după ce are comunitatea mai frumos. Şi autentic. Iar la Festivalul Cepei, spectacolul ansamblului, construit pe ritualul nunţii la români, s-a integrat perfect în peisaj. Asta tot datorită localnicilor. Primarul Mariş a oficiat o cununie civilă chiar la faţa locului, la Festival, ansamblul fiind astfel parte a unei nunţi reale. Nuntaşi reali, cu chiuituri reale, aşa cum s-au auzit în zonă poate şi cu sute de ani în urmă. O tradiţie extrem de spectaculoasă, plină de culoare, de spumosul umor popular, al cărei readucere la strălucirea de altădată este scopul declarat al luierenilor şi implicit al întregii comunităţi din Suseni.

 Faimosul balmoş, la el acasă

Şi cu toată apropierea de oraş, se pare că lupta pentru păstrarea tradiţiilor, fie culturale, fie ele economice, nu este pierdută. Asta s-a văzut şi în mulţimea de produse tradiţionale, în special gastronomice, prezente la Festival. Printre acestea, şi faimosul balmoş, împreună cu boţul cu brânză, la fel de celebru, sau tocana de miel de lapte. Toate, rodul producătorilor din zonă. Eugen Oancea de exemplu, din Luieriu, este o gazdă adevărată, şi nu numai pentru cele aproximativ 400 de oi, aproape 40 de vaci şi juninci, şi peste 25 de hectare pe care le munceşte cu 3 tractoare proprii. Acesta este mândru că, slugă, cum spune el, de la 12 ani, face ce îi place. Adică agricultură. Primitor ca toţi ardelenii, bucuros de musafiri, el, împreună cu soţia Carmen, mi-au dezvăluit şi secretele festinurilor rurale. Balmoşul, de exemplu, se fierbe în jântuială ”până iese untul din el”, explică Oancea. Iar boţul cu brânză, delicatesa gastronomiei locale, mai demult se prăjea pe jar, susţine gazda. ”Iar partea cea mai bună este coaja crocantă. Prăjitura boţului, pentru care erau adevărate dispute mai demult”, a arătat gospodarul. ”La tocană nu mă bag. Hai explică tu, Carmen”, îşi cheamă gospodarul ajutorul de nădejde, soţia. ”Cea mai importantă este ceapa de Suseni. O călim împreună cu morcovi, boia, un pic de ulei şi un strop de apă. Şi desigur carnea de miel de lapte. Usturoiul se pune doar la urmă, ca să nu se piardă aroma”, m-a învăţat gospodina.

Şi într-adevăr, aroma este una deosebită. Să fie reţeta, gătitul la ceaun, aerul proaspăt de Suseni? Nu se ştie. Preparatul mai are însă un secret, dezvăluit doar la urmă. ”La stână tocana o facem cu jântuit ( zeama de la caşul proaspăt stors – n.r.). Aşa iese tocana cu adevărat excelentă”, este secretul deconspirat de Carmen Oancea.

Diplome pentru tineri şi nu numai

Sărbătoarea comunei nu putea trece cu vederea cele mai frumoase cupluri din Suseni care au fost premiate la scenă deschisă de către primarul comunei. Zâmbitori şi mucaliţi, deloc obosiţi cum ne-am aştepta după 50 de ani de căsnicie, aceştia au fost sincer felicitaţi. ”Să aveţi răbdare, că vă vine la toţi rândul”, le-a spus concetăţenilor primarul. ”Şi să nu fiţi invidioşi, că nu e atât de uşor să rabzi 50 de ani lângă un om”, a completat Mircea Mariş. O adevărată familie, îndemnul primarului a fost mai degrabă o glumă menită să mai ia din emoţiile inerente urcării pe scenă.

Teodor şi Maria Moldovan, Minerva şi Ilie Cizmaş, Floarea şi Dumitru Moldovan, Floarea şi Teodor Morariu, Maria şi Ilie Cîmpean, împreună cu cuplul Floarea şi Nicolae Săcălea, cu toţii căsătoriţi în îndepărtatul an 1965, au primit veseli şi senini felicitările colective. Distinşi au fost însă şi cei mai tineri ai comunei. Diplome de merit pentru rezultate deosebite atât la învăţătură, sport cât şi la activităţi extraşcolare au primit băieţii de la echipa de fotbal rural, precum şi cea de rugby. Iar împreună cu ei, cei mai buni dascăli ai comunei. ”Sunt cei mai buni profesori ai noştri, cei care lucrează pentru creşterea în cinste a tinerei generaţii. Generaţii şi generaţii de elevi, printre care m-am numărat şi eu”, a spus de pe scenă primarul.

Tradiţii în zi de duminică. Culoare şi respect. O zi frumoasă la Suseni. Iar ca sătenii să nu se simtă rupţi de secolul XXI, aceştia au primit cadou, în premieră, şi un grandios foc de artificii care a aprins timp de 5 minute cerul de deasupra. Nou şi vechi, satul mureşean în strai de sărbătoare. Şi o invitaţie pentru a treia ediţie.

[zizigallery id=1742]