FOTOREPORTAJ: Vaidacuta de Mureş, al doilea Paradis pe Pământ

Situat la aproximativ 24 de kilometri de municipiul Târgu-Mureş şi la 12 kilometri de Aeroportul Internaţional “Transilvania”, satul Vaidacuta se întinde pe o suprafaţă de 800 de hectare şi este considerat unul din cele mai pitoreşti locuri din judeţul Mureş. Chiar dacă în prezent în aşezarea care aparţine de comuna Suplac, situată pe Dealurile Cucerdea – Cerghid, trăiesc mai puţin de 20 de suflete, viitorul e unul plin de speranţă pentru localnici, datorită proiectului “Satul Autentic Transilvănean – Muzeul al Creaţiei şi Armoniei”, iniţiat de Primăria municipiului Târgu-Mureş în parteneriat cu Consiliul Judeţean Mureş, în contextul candidaturii municipiului Târgu-Mureş la titlul de Capitală Culturală Europeană 2021.

Pe-un picior de plai, pe-o gură de rai…

Paradoxal, deşi e situat relativ aproape de ceea ce înseamnă civilizaţia secolului XXI, respectiv de municipiul Târgu-Mureş, deplasarea cu autoturismul la Vaidacuta, sat atestat documentar din anul 1733, se transformă într-o călătorie în timp, cu cel puţin un secol în urmă. Una din cele două căi de acces către Vaidacuta este cea dinspre comuna Suplac. Distanţa nu e foarte mare, doar vreo cinci kilometri, însă drumul de pământ care şerpuieşte lin pe mai multe dealuri, apoi pe sub o pădure, e destinat mai degrabă turmelor de oi şi vite sau tractoarelor şi căruţelor decât maşinilor venite de la oraş. După vreo 20 de minute de mers cu viteza melcului, la orizont apare panorama satului. Turnul bisericii şi câteva case răzleţe sunt înghiţite de verdeaţă, iar liniştea desăvârşită te face să te simţi contopit cu natura. Pe-un picior de plai, pe-o gură de rai…

Venind de pe deal, prima casă a satului are numărul 160/B şi se află la doar câţiva metri de un indicator rustic pe care scrie, simplu, cu vopsea neagră, “Vaidacuta”. Un localnic tânăr, de maxim 40 de ani, nu se lasă rugat prea mult şi povesteşte despre aşezarea care ar putea fi asul din mânecă pentru obţinerea de către municipiul Târgu-Mureş a titlului de Capitală Culturală Europeană în 2021. “E un sat liniştit, cu populaţie foarte puţină, pe cale de dispariţie cum ar veni. Peisajul e mirific, pitoresc, iar aerul e curat, departe de poluare. E un loc unde te poţi relaxa, te umple de energie. Pe timp de iarnă dacă sunt opt fumuri în tot satul. Eu m-am născut aici, am făcut patru clase şi apoi am plecat la Suplac, deoarece erau puţini copii în sat. Din Suplac am plecat mai departe şi ne-am reîntors pe plaiurile natale. Locuiesc în Mediaş, acolo am serviciu, dar la sfârşit de săptămână şi când am timp, vin cu familia la Vaidacuta”, spune Ioan Babă.

“Satul românesc trebuie revitalizat”

La vreo cinci minute de mers, peste drum de Biserica Ortodoxă, l-am întâlnit pe Emil Furnea, unul din seniorii satului, un bunic sprinţar în vârstă de 88 de ani, totodată foarte ager la spirit, alături de care conversaţia devine o adevărată plăcere. “Aici e al doilea Rai, domnule, pe Pământ! Dacă oamenii sunt capabili să rezolve problema satului şi a lor personală. Satul românesc trebuie revitalizat. Localnicii sunt îmbătrâniţi, iar tineretul e plecat în Germania, Italia şi nu ştiu pe unde. Nu mai e la locul lui… În momentul actual, sunt zece oameni care lucrează în medicină, originari de aici. Am avut piloţi de avioane, am avut ministru pe timpul Austro-Ungariei, îi spuneau oamenii Măria Sa. Nu mai ştiu cum l-a chemat, dar oamenii şi chiar părinţii mei lucrau la el, că a avut avere mare”, relatează Emil Furnea, pe care l-am întâlnit stând la umbră în curtea unei case.

Octogenarul mărturiseşte că secretul longevităţii sale este în primul rând munca, după care oferă o mostră veritabilă de vivacitate şi patriotism, recitând, din memorie, mai multe poezii emoţionante. “Un dangăt plin de jale, mii de clopote dau veste/ Ştefan Vodă al Moldovei, Ştefan Vodă nu mai este/ Tristă-i Mănăstirea Putna, porţile deschis aşteaptă/ Strălucind cu voce vine şi spre ele se îndreaptă/ Este Ştefan ce străbate cel din urmă drum din ţară/ Dar pe unde trece Ştefan în măreaţa zi de vară/ Plânge dealul, plânge valea, plâng pădurile bătrâne/ Şi norodu-n hohot plânge, cui ne laşi pe noi, stăpâne?”, recită seniorul din Vaidacuta, cu lacrimi în ochi, poezia “Înmormântarea lui Ştefan cel Mare”.

Mini-muzeu redat comunităţii

Tot peste drum de Biserica Ortodoxă, se află o casă tradiţională transformată în mini-muzeu prin grija unui fiu al satului. “Înainte de 1990 satul era în cădere liberă, era pericol să se desfiinţeze. Până prin anii 70 satul era plin de viaţă, după care lumea a început să plece pentru că nu era nici gaz, nici lumină. Am cumpărat o casă şi m-am gândit să o redau comunităţii, ca un fel de muzeu, cu acces liber. Proiectul acesta de revitalizare a satului pică foarte bine, e bine că se implică şi comunitatea judeţului în proiect astfel încât acest sat să nu piară”, spune Ioan Sita, om de afaceri din Târnăveni, care a locuit în Vaidacuta până în clasa a VI-a, cu contribuţia căruia au fost efectuate diverse lucrări de reparaţiile la Biserica şi casa parohială din sat.

Cadou oferit de judeţul Mureş generaţiilor viitoare

Consilierii locali ai municipiului Târgu-Mureş au aprobat marţi, 25 august, cu ocazia unei şedinţe ordinare de lucru, asocierea cu Consiliul Judeţean Mureş în vederea demarării procedurilor privitoare la crearea Satului Autentic Transilvănean – Vaidacuta, precum şi demararea încheierii de protocoale de colaborare cu diverse instituţii de cultură pentru susţinerea proiectului. “Prin identificarea unor surse de finanțare viabile dorim alături de Consiliul Județean Mureș punerea bazelor satului dedicat culturii transilvănene. Realizarea aceastui proiect ar putea constitui un cadou oferit de județul Mureș generațiilor viitoare, României și chiar Europei și lumii întregi. Viitorul sat, s-ar putea reconstrui pe cel puțin 400 de hectare din cele 800 de hectare pe care se întinde Vaidacuta. Dorim ca acest sat să fie destinat nu doar oamenilor de cultură – scriitori, artiști plastici, care să domicilieze în acest sat, să creeze, să organizeze tabere de pictură, expoziții, cercuri literare etc. și care să aibă posibilitatea de se întreține și a-și produce produsele proprii – produse eco – cât și fermierilor și producătorilor tradiționali. Totodată, acest proiect poate fi considerat suport pentru candidatura municipiului Târgu-Mureș la titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021. Titlul de Capitală Culturală Europeană poate genera avantaje substanţiale pentru un oraş în domeniile cultural, social şi economic, atât pe parcursul anului respectiv, cât şi ulterior. Este vorba de o ocazie unică de a regenera oraşele, de a le schimba imaginea şi de a le face publicitate la nivel european şi internaţional, ceea ce poate duce la dezvoltarea turismului local şi regional”, a precizat primarul municipiului Târgu-Mureş, Dorin Florea, iniţiatorul proiectului.

[zizigallery id=1744]